NATO vrea să-şi refacă unitatea în faţa ”atacurilor” Rusiei împotriva democraţiilor occidentale

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Cele 29 de state membre NATO au încercat, la Washington, să-şi afişeze unitatea în faţa ”atacurilor Rusiei împotriva democraţiilor occidentale”, la o aniversare umbrită de diferende între Statele Unite şi mai mulţi dintra aliaţii lor cheie, relatează AFP.

Ele s-au întors la fundament, la 70 de ani de la semnarea de către cele 12 state fondatoare, la 4 aprilie 1949, în capitala americană, a Tratatului Alianţei Nord-Atlantice, înfiinţate cu scopul să contracareze Uniunea Sovietică la începutul Războiului Rece.

Lumea s-a schimbat, însă Moscova rămâne principala ”ameninţare” în ochii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), sărbătorită drept cea mai veche alianţă şi ”cea mai eficientă din Istorie”.

”Noi nu vrem un Război rece”, însă ”Rusia a făcut din lume un loc maipuţin sigur”, a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

Rechizitoriul cel mai ferm a fost făcut de către şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo, care a denunţat ”vise sumbre de imperialism” ale preşedintelui rus Vladimir Putin.

Acest lucru ”este evident, în invaziile sale ale Georgiei şi Ucrainei, amestecului său în Siria şi acum în Venezuela”, a apreciat el în faţa presei, la finalul unei reuniuni cu omologii săi din NATO.

”În lumina atacurilor Rusiei contra democraţiilor occidentale, noi am decis să ne îmbunătăţim apărările în faţa războaielor hibride”, a spus el, referindu-se la strategii atribuite Moscovei care combină mijloace convenţionale şi neconvenţionale, vizibile şi ascunse.

Jens Stoltenberg a insistat, la rândul său, asupra a două dosare.

Mai întâi - tratatul dezarmării privind armamentul nuclear cu rază de acţiune intermediară (INF), pe care Rusia este acuzată că-l încalcă, şi care riscă să zboare ţăndări până la vară, după ce Washingtonul şi Moscova şi-au suspendat participarea la el.

Şeful NATO a dat asigurări că aliaţii se pregătesc ”să trăiască într-o lume fără Tratatul INF”, păstrând ”o disuasiune şi o apărare credibile şi eficiente”.

Miniştrii au abordat, de asemenea, ”actele de agresiune ale Rusiei în regiunea Mării Negre” şi au adoptat măsuri în vederea ”consolidării supravegherii” aeriene şi maritime, a adăugat el.

SECURITATE LA MAREA NEAGRĂ

Exerciţii comune cu flotele ucraineană şi georgiană sunt prevăute să ”facă astfel încât navele ucrainene să poată trece în deplină securitate prin Strâmtoarea Kerci şi Marea Azov”, a declarat marţi ambasadoarea Statelor Unite la NATO Kay Bailey Hutchison.

Este vorba despre un răspuns la incidentul armat între marinele rusă şi ucraineană în noiembrie, în largul Peninsulei Crimeea, a cărei anexare, în urmă cu cinci ani, de către Rusia nu a fost recunoscută vreodată de către Occident.

”Este timpul să încetăm să recurgem la «ameninţarea din Est»”, a reacţionat diplomaţia rusă într-un comunicat, acuzând NATO de o continuare a ”consolidării confruntării sale militare şi politice cu Rusia”.

Această confruntare oferă de fapt NATO o ocazie de a-şi reface unitatea, pusă la încercare de ciondăneli între Statele Unite ale lui Donald Trump şi mai mulţi aliaţi.

Vicepreşedintele american Mike Pence a reaprins miercuri tensiuni cu Germania, acuzată că nu bagă suficient de adânc mâna în portofel pentru a contribui la cheltuieli militare.

”Nicio alianţă nu poate supravieţui fără investiţii adecvate ale tuturor membrilor săi”, a subliniat joi Mike Pompeo.

În numele unei bune ”împărţiri a poverii” - calul de bătaie al locatarului casei Albe care zguduie NATO de doi ani -, miniştrii s-au angajat ”să facă mai mult” în acest sens.

Administraţia americană a ridicat de asemenea tonul împotriva Turciei, care a întreprins să cumpere atât sistemul de apărare antiaeriană şi antirachetă rus S-400, cât şi avioane de vânătoare americane de tip F-35. În pofida ameninţării unor sancţiuni americane, Guvernul turc s-a declarat hotărât să achiziţioneze acest armament rus.

Un semn că întâlnirea de miercuri, la Washington, a lui Pompeo cu omologul său turc Mevlüt Cavusoglu nu a potolit spiritele este faptul că diplomaţia turcă a contestat darea de seamă americană a reuniunii.

Potrivit americanilor, secretarul de Stat a pus în gardă cu privire la ”consecinţele potenţial devastatoare” ale unei intervenţii militare a Ankarei în vederea unei dislocări din nord-estul Siriei a combatanţilor kurzi, aliaţi ai Statelor Unite în lupta antijihadistă.

”Numai unitatea internă poate să permită să se prezinte un front unit şi puternic pe scena internaţională”, a avertizat şeful dioplomaţiei germane Heiko Maas. ”Avem nevoie urgentă de acest front”, a subliniat el.

Sursa: News.ro