Urmărește A1 pe DiscoverMai multe rachete au vizat baza Basmaya, situată la aproximativ 60 de kilometri sud de Bagdad, unde se află o parte a contingentului spaniol din cadrul coaliţiei internaţionale antijihadiste, condusă de către Statele Unite, dar şi trupe NATO.
În bază de află de asemenea trupe americane, britanice, canadiene şi australiene, care antrenează militari irakieni la tir şi în folosirea tancurilor de luptă.
De la sfârşitul lui octombrie, 24 de atacuri cu rachete nedirijate au vizat trupe străine desfăşurate în Irak, pe care facţiuni armate şiite şi aripile politice ale acestora vor să le dea afară din ţară.
Niciunul dintre aceste atacuri nu a fost revendicat, însă Washingtonul acuză Brigăzile Hezbollah, una dintre facţiunile proiraniene cele mai radicale din ţară, că se află în spatele acestor tiruri.
Autorităţile irakiene, care se sprijină pe trupele coaliţiei internaţionale în lupta împotriva celulelor jihadiste clandestine de pe teritoriul irakian dau asigurări că nu reuşesc să descopere autorii tirurilor. Ele anunţă însă cu regularitate, aşa cum au făcut sâmbătă, că găsesc rapid rampele de lansare în zona bazelor vizate.
Joi, Brigăzile Hazbollah au salutat pentru prima oară - fără să le revendice - cele 18 tiruri de miercuri, în care au fost ucişi doi militari americani şi unul britanic. Ele au denunţat încă o dată ”forţele de ocupaţie americane”.
În noaptea de joi spre vineri, atacuri aeriene americane au fost efectuate ca represalii şi au vizat, potrivit Washingtonului, baze aparţinând Brigăzilor Hezbollah. În aceste atacuri au fost ucişi şase irakieni - cinci poliţişti şi militari - şi un civil, potrivit armatei irakiene.
Acest ciclu al violenţelor face să planeze din nou spectrul unei escaladări în Irak.
La sfârşitul lui 2019, tiruri de rachete care au ucis un american au degenerat şi au condus la asasinarea, în ianuarie, de către Washington, a generalului iranian Qassem Soleimani şi a ”locotenentului” său de la Bagdad, dar şi la tiruri de rachete iraniene ca represalii asupra unor baze irakiene în care se aflau americani.
Washingtonul acuză Teheranul şi Bagdadul de faptul că nu reuşesc să controleze atacurile facţiunilor armate - integrate în stat după ce au luptat împotriva jihadiştilor din gruparea Statul Islamic (SI).
De la 1 octombrie, autorităţile irakiene se află într-un marasm politic, în urma unei revolte fără precedent, eclipsată de tensiuni iraniano-americane şi pandemia noului coronavirus.
Guvernul irakian, care a demisionat în decembrie, nu a fost înlocuit încă, iar Parlamentul este paralizat de disensiuni.
Sursa : news.ro
Un număr de 137 de cetăţeni români aflaţi în diferite ţări ca turişti, în tranzit sau la tratament medical au revenit în... SUA urmează exemplul european în lupta împotriva pandemiei noului coronavirus...
