Parizienii au fost martori, astăzi, la un miracol. Miracolul s-a petrecut la câteva luni de la incendiul, care a distrus o bună parte din catedrală.
Arhiepiscopul Parisului, monseniorul Michel Aupetit, a oficiat sâmbătă - cu o cască de protecţie pe cap - prima slujbă la Notre-Dame după incendiul care a distrus parţial catedrala în urmă cu două luni, a constatat un jurnalist AFP.
Dând asigurări că edificiul este ”în continuare în viaţă”, prelatul şi-a început slujba la ora locală 18.00 (19.00, ora României), în faţa unui grup restrâns de aproximativ 30 de persoane, alcătuit pe jumătate din preoţi şi reunit în capela din spatele corului. În această capelă a Fecioarei se afla coroana de spini, una dintre comorile catedralei în ochii catolicilor, salvată de flăcări în noaptea sinistrului.
În predica sa, monseniorul Aupetit a spus că Notre-Dame este, înainte de toate, locul credinţei, în contextul în care incendiul ce a devastat edificiul, la 15 aprilie, a provocat un val de emoţie dincolo de comunitatea credincioşilor.
”Această catedrală este un lăcaş de cult, aceasta este finalitatea sa unică. Nu există turişti la Notre-Dame”, a spus el într-un edificiu în continuare marcat profund de sinistru.
Deasupra corului, în care accesul este interzis, atârnă plase şi nişte pietre în ele. Moloz acoperă podeaua, însă stalurile sunt intacte. Lumina după-amiezii scălda frontonul de sud.
Afimând că această catedrală ”s-ar prăbuşi” fără prezenţa lui Cristos, monseniorul Aupetit a denunţat ”ignoranţa abisală a contemporanilor noştri” în materie de religie, pe care a atribuit-o ”excluderii noţiunii divine şi chiar a numelui lui Dumnezeu în sfera publică”, în numele laicităţii.
”Ne este ruşine de credinţa strămoşilor noştri? Ne este ruşine de Cristos?”, a lansat el.