”Corupţia continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România. În timp ce guvernul susţine în prezent măsurile de prevenire şi sancţionare a corupţiei, România întâmpină dificultăţi importante în reluarea progreselor în lupta împotriva corupţiei, în urma daunelor produse în anii trecuţi prin intermediul amendamentelor legislative şi a presiunilor continue asupra instituţiilor judiciare”, arată raportul.
Reforma din administraţia publică stagnează, dar au avut loc unele progrese în execuţia strategiei naţionale de achiziţii publice. În privinţa procesului decizional şi a calităţii şi utilizării eficiente a evaluărilor impactului reglementărilor progresele au fost puţine.
De asemenea, dezvoltarea unui cadru eficient pentru planificarea bugetară şi strategică a stagnat.
”Birocraţia şi capacitatea insuficientă de a asigura servicii de calitate, inclusiv digitale, au un efect negativ asupra cetăţenilor şi afacerilor”, subliniază raportul, care arată că eficienţa achiziţiilor publicile rămâne o problemă.
Comisia Europeană semnalează totodată că implementarea guvernanţei corporative în companiile de stat nu a arătat un progres semnificativ. În 2018 a avut loc o înrăutăţire a performanţelor financiare şi operaţionale ale companiilor de stat, precum şi în prima jumătate a anului 2019.
Sectorul sănătăţii nu este eficient atât în îmbunătăţirea accesabilităţii cât şi în privinţa sănătăţii populaţiei. Neasigurarea nevoilor medicale a crescut, existând difierenţe mari între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor medicale pentru categoriile de persoane cu venituri scăzute şi vârstnici.
”Starea de sănătate a populaţiei se menţine sub media Uniunii Europene, cheltuielile alocate sănătăţii sunt scăzute şi concentrate pe îngrijirea pacienţilor. Îmbătrânirea populaţiei şi migraţia exercită presiuni tot mai mari asupra sustenabilităţii sistemului de sănătate”, avertizează raportul CE.
Inegalităţile regionale din România sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, existând diferenţe semnificative între regiuni în privinţa investiţiilor, productivităţii, competitivităţii şi a ratei de angajare.
Potrivit Comisiei, corectarea acestor diferenţe şi prioritizarea investiţiilor la nivel regional ar contribui la creşterea competitivităţii şi la susţinerea creşterii, dezvoltării şi modernizării pe termen lung.
Probleme substanţiale există în continuare în privinţa poluării aerului, prevenirea schimbărilor climatice şi adaptare. Emisiile de gaze cu efect de seră neacoperite de sistemul de tranzacţionare din Uniunea Europeană vor fi în creştere, deviind de la ţinta 2030.
Reducerea emisiilor produse de transporturi, clădiri şi agricultură va fi esenţială pentru atingerea acestei ţinte, potrivit Comisiei, care dă ca exemplu investiţiile în tehnologii verzi şi soluţii sustenabile.
În privinţa performanţelor macroeconomice, raportul notează că economia României continuă să crească, dar într-un ritm mai lent.
”Creşterea reală a PIB a rămas solidă în 2019, cu un ritm de 4,1%, susţinut de consumul privat, dar şi de investiţii. Potrivit estimărilor, creşterea va încetini la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021, din cauza producţiei industriale mai scăzute şi a scăderii cererii externe”, arată raportul.
Creşterea cererii interne alimentată de politica fiscală va continua, amplificând şi mai mult deficitul de cont curent, care se va deteriora la 5,1% în 2020 şi la 5,4% în 2021, anticipează Comisia.
Deficitul bugetar a crescut semnificativ, alimentat de cheltuielile curente, la peste 3% din PIB în 2019, şi se estimează că avansul va continua în special din cauza majorării cu 40% a pensiilor, programată pentru septembrie 2020.
Un deficit bugetar mare şi creşterea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei pot avea ca rezultat riscuri legate de sustenabilitatea fiscală, avertizează Comisia Europeană.
”În absenţa unor reforme durabile, creşterea deficitului bugetar şi de cont curent pun în pericol sustenabilitatea creşterii economice a României”, arată raportul.
Potrivit Comisiei, România a făcut progrese limitate în respectarea recomandărilor incluse în raportul de ţară al Comisiei Europene din 2019.
Progrese substanţiale au avut loc în asigurarea stabilităţii financiare şi în soliditatea sectorului bancar.
În alte domenii, precum viabilitatea pe termen lung a pilonului doi de pensii, întărirea complianţei fiscale şi îmbunătăţirea calităţii şi incluziunii educaţiei, progresele au fost limitate.
Alte observaţii ale Comisiei Europene includ:
Riscurile pentru competitivitatea României sunt provocate de factori de costuri şi non-costuri.
Unele dintre cele mai mari riscuri pentru sectorul financiar, create de legislaţia din decembrie 2018, au fost evitate, dar se menţin unele preocupări.
Factorii demografici adverşi şi deficienţele structurale existente necesită activarea forţei de muncă şi măsuri de specializare.
Sărăcia şi inegalităţile se menţin ridicate, cu un acces limitat la servicii.
Lipsa de predictibilitate a politicilor a continuat în 2019, dar au avut loc unele progrese în execuţia strategiei naţionale de achiziţii publice.
Echitatea, incluziunea şi calitatea educţaiei rămân provocări importante.
Reforma din administraţia publică stagnează, dar au avut loc unele progrese în execuţia strategiei naţionale de achiziţii publice.
Sursa : news.ro
Papa Francisc, dezvăluire neașteptată pentru lumea creștină: „Închideți televizoarele, a venit timpul”... IMAGINI CU PUTERNIC IMPACT EMOȚIONAL! O fetiță de 6 ani a fost încătușată și arestată "Dă-mi o a doua șansă!" ...
