- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Statele Unite doresc să înfiinţeze o ”coaliţie” maritimă internaţională care să garanteze libertatea de navigaţie la Golful Perisc, sperând să afiţeze astfel un front unit într-o atmosferă extrem de tensionată între Teheran şi Washington şi în pofida reticienţei aliaţilor lor din regiune, relatează AFP.
”Cred că probabil în cursul următoarelor două-trei săptămâni vom determina care sunt ţările care au voinţa politică să susţină această iniţiativă, iar apoi vom coopera în mod direct cu militarii în vederea identificării capacităţilor specifice care să susţină această iniţiativă”, preciza marţi şeful Statului Major interarme american, generalul Joseph Dunford.
Potrivit militarului cu cel mai înalt rang, Washingtonul ar urma să furnizeze ”recunoaşterea şi supravegherea domeniului maritim”, în contextul în care Flota a V-a este staţionată în Bahrain.
Petrolierele ar urma să fie escortate de ţările sub pavilioanele cărora navighează, aşa cum şi-a exprimat în iunie dorinţa Donald Trump.
Secretarul de Stat american Mike Pompeo îşi exprima atunci speranţa ca peste 20 de ţări, inclusiv Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Arabia Saudită, să accepte să coopereze în domeniul securităţii maritime. Această operaţiune comună le-ar permite Statelor Unite să nu suporte singure costurile, sublinia el.
India a trimis deja două nave de război la Golful Persic, cu scopul de a efectua ”operaţiuni de securitate maritimă” pentru nave aflate sub pavilion indian.
Alte ţări deţin baze militare în ţări din regiune, precum Franţa, la Abu Dhabi, sau Marea Britanie, în Bahrain.
Tensiunile în centrul cărora se află Strâmtoarea Ormuz, tranzitată de aproape o treime din petrolul transportat la nivel mondial pe cale maritimă, au culminat în ultimele săptămâni într-o spirală de evenimente, inclusiv atacuri de origine necunoscută vizând petroliere şi distrugerea unei drone americane de către Iran.
Teheranul, acuzat de Washington că se află la originea sabotajelor petrolierelor, a dezminţit orice responsabilitate.
DESTABILIZAREA PIEŢEI
Trump s-a retras din acordul internaţional nuclear iranian semnat în 2015 la Viena, acuzând Teheranul că destabilizează regiunea. El a reimpus sancţiuni dure Iranului, vizându-i exporturile de aur negru şi afirmând totodată că nu vrea războiul cu Republica islamică. El a anulat un atac militar vizând obiective iraniene, ca represalii faţă de distrugerea dronei.
Generalul Dunford se exprima în timp ce emiraul Qatarului, şeicul Tamim ben Hamad Al-Thani se afla în vizită la Washington.
Acest stat gazifer, care găzduieşte aproximativ 10.000 de militari americani, este un aliat al Statelor Unite, însă este vizat din 2017 de un embargo impus de Arabia Saudită, EAU, Bahrain şi Egipt, alţi parteneri regionali ai Washingtonului.
Alex Vatanka, de la centrul de reflecţie Middle East Institute consideră că această iniţiativă americană ar putea să ajute, pe termen lung, la soluţionarea conflictului diplomatic dintre monargiile petroliere.
Însă el este sceptic cu privire la o ”schimbare generală a dinamicii” în conflictul dintre Iran şi Statele Unite.
”Nu sunt sigur că acest lucru va descuraja” Iranul să exercite presiuni asupra Statelor Unite şi ”să creeze panică în mintea” preşedintelui american cu privire la o destabilizăre a pieţei mondiale a petrolului, afirmă el.
Şeful Pentagonului Mark Esper anunţa într-o vizitărecentă la cartierul general al NATO că ”anumiţi” aliaţi ş-ar fi exprimat în privat interesul de a pariticipa la această coaliţie.
Însă o serie de lideri europeni pun la îndoială meritele politicii lui Trump cu privire la Iran.
În mai, Spania a retras o fregată care însoţea un portavion american, precizând să vrea săevite să fie antrenată într-o ”acţiune războinică”.
Există îngrijorări importante cu privire la eventuale incidente care ar putea să degenereze între această coaliţie şi Marina Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică iraniană.
Strâmtoarea Ormuz este deosebit de vulnerabilă din cauza lăţimii sale - aproximativ 50 de kilometri - şi adâncimii sale - care nu depăşeşte 60 de metri. Republica islamică ameninţă cu regularitate să blocheze strâmtoarea, în cazul unei confruntări cu Statele Unite.
Statele Unite au participat la protecţia unor petroliere la Golful Persic. În timpul Războiului între Iran şi Irak, petroliere kuwaitiene au operat sub pavilion american.
În iulie 1988, crucişătorul USS Vincennes a doborât un avion aparţinând companiei naţionale Iran Air - omorând toarte cele 290 de persoane de la bord. Armata americană a afirmat că a confundat aeronava civilă cu un avion iranian de vânătoare.
Sursa : news.ro
Declarația lui Donald Trump care nedumerește: "Rinichiul are un loc foarte special în inimă"... Vincent Lambert, un pacient tetraplegic aflat în stare vegetativă de 11 ani, a decedat la 42 de ani, la o săptămână după...
