Urmărește A1 pe Discover"Canibalismul de Neanderthal nu însemna că îi sparg capul vecinului meu și-l mănânc”, spune, într-o manieră ironică, Jean-François Tournepiche, paleontolog și conservator la Muzeul de Arte Frumoase din Angoulême, Franța. „Subiectul este mai complex decât atât”, spune cercetătorul.
Noi dovezi de antropofagie descoperite în Spania
Institutul catalan pentru Paleontologie Umană și Evoluție Socială (IPHES), în urmă cu ceva timp, a publicat rezultatele unui studiu în „Journal of Archeology Science”. Acest studiu subliniază antropofagia strămoșilor noștri din preistorie.
Aici, la Atapuerca, din Spania cel mai vechi habitat preistoric din Spania, au fost descoperite urme clare de canibalism.
Există pe aceste oseminte urme caracteristice ale unor unelte de piatră. Iar aceste oseminte umane au fost găsite la un loc cu oseminte de animale. Sunt vechi de câteva mii de ani. Arheologii își bazează teoria pe modul în care osemintele găsite au fost sparte sau cioplite.
Ce arată canibalismul strămoșilor
În primul rând, oasele au urme de tăieturi făcute de uneltele de piatră, folosite fără îndoială pentru a scoate carnea de pe os, sunt striuri pe oase, sunt mici canale în formă de V și microstriații interne.
Există, de asemenea, oase sparte deliberat, iar fracturile sunt făcute pentru a ajunge la măduva osului, bună de consum. Sunt linii de fractură specifice unui os „proaspăt”, care se deosebesc, de pildă, de eventuale ruperi ulterioare ale osului „uscat”, suferite de-a lungul timpului.
Au fost găsite fragmente de cranii fracturate în mod nefiresc, ca și cum s-ar fi dorit transformarea lor în niște „vase”. Astfel de fracturi nu se puteau obține decât prin lovituri atente, pe întreg perimetrul craniului. Fără îndoială, spun cercetătorii, oamenii voiau să obțină sau să îndepărteze creierul pentru a-l consuma, iar apoi foloseau craniile, probabil, ca un fel de urne pentru activități ritualice.
Cea mai bună dovadă a canibalismului este prezența unor urme de dinți umani pe oasele găsite. Urmele dinților umani sunt mult mai superficiale, pentru că dentiția oamenilor nu era pregătită să roadă oasele, precum a animalelor.
Iată demonstrația acestor dovezi în materialul video de mai jos:
Care sunt motivele canibalismului?
Arheologii spanioli n-au fost în măsură să explice de ce acest comportament antropofag a durat atât de mult timp.
„Vedem aceste practici în societățile din paleolitic, care trăiau ca vânători-culegători, dar și din neolitic, când apăruse agricultura și creșterea animalelor, și chiar în epoca bronzului, când se folosea deja metalul”, a declarat cercetătoarea Palmira Saladie pentru El Pais.
„Sunt perioade foarte lungi și diferite, dar vedem că acest comportament a persistat peste tot. Și nu știm de ce”, a recunoscut arheologul.
În opinia arheologului spaniol, Jesús Rodríguez, canibalii își mâncau membrii propriului grup când aceștia mureau din diverse cauze.
