Pentru un muzician amator, buncarul e locul ideal pentru repetitii. E solid si bine izolat fonic. Si arata chiar bine, dupa ce a fost reconditionat de arhitecti.
Arhitectul Rainer Mielke nu doar reamenajeaza fostele adaposturi antiaeriene. El chiar traieste intr-unul dintre ele. Apartamentul lui e amenajat pe o cazemata in care vecinii sai mai batrani isi amintesc ca se ascundeau de bombe, in al doilea razboi mondial.
Arhitectul s-a rugat sase ani de autoritati sa ii vanda adapostul. Acestea considerau ca doar un traznit poate dori sa locuiasca acolo. Acum lucrurile s-au schimbat: statul chiar se straduieste sa vanda adaposturile cu care oricum n-are ce face.
Vanzarea adaposturilor a adus insa si critici, deoarece multe au fost construite prin munca fortata. Dar la fel s-au realizat, sub regimul nazist, cai ferate sau autostrazi, folosite si acum, fara probleme de constiinta. Iar un istoric amenajeaza in prezent un muzeu dedicat victimelor nazismului intr-unul din cele mai mari adaposturi, lung de peste 400 de metri si inalt de 33.
