181 de ani de când s-a lansat pe mare Marița, prima navă ce a avut onoarea să călătorească sub pavilion românesc!

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

„Marița” a fost prima navă sub pavilion românesc. Istoria acesteia este mai puțin cunoscută, dar extrem de interesantă. Astăzi se împlinesc 181 de ani de la prima sa călătorie pe mare.

Pe la 1821 s-a dat lupta pentru emancipare națională. Adică românii au alungat domnitorii fanarioți și au făcut un pas important: utilizarea drapelului național pentru prima dată.

Cum a apărut tricolorul românesc?

A fost adoptat în Ţara Românească la 1834, când domnitorul Alexandru D. Ghica a supus aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale şi a drapelelor de luptă. Acesta din urmă era un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”.

Domnitorul Alexandru D. Ghica a fost responsabil de adoptarea tricolorului

Curând, ordinea culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru.

La înmânarea drapelelor, domnitorul a spus, printre altele: „Steagurile aceştii de Dumnezeu păzite ţări din vechime au fost fala oştirilor sale şi semnele slavei lor… Miliţia românească organizată pe temeiuri de regulă şi disciplină europeană, dobândeşte iarăşi acel drept din vechime şi primeşte steagurile sale cu feţile naţionale şi cu pajera prinţipatului. Domnia mea dar încredinţează acum batalioanelor de infanterie şi divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinţii şi al supunerii către legile întocmite…”

Marița, prima navă sub pavilion românesc

În 1834 s-a lansat la apă, la Giurgiu, velierul Mariţa, prima navă sub pavilion românesc. Ambarcațiunea avea o capacitate de 115 tone.
Construită din „materialuri româneşti“, nava a fost botezată în cinstea Mariei Ghica, soţia viitorului domnitor Gheorghe Bibescu. În ziua în care „această corabie, acum, cu blagoslovenia Înălţimii Voastre, s-a aruncat în apele Dunării, să desăvârşeşte din toate trebuincioasele, să împodobeşte şi cu bandiera cea privilegiată, hărăzită românilor prin făcătoarele de bine mijlociri ale Măriei Voastre şi, în puţinele zile, va fi în stare ca să facă şi o plutire pe mare“. Aşa se adresa în data de 10 septembrie 1834 Alexandru Vilara domnitorului Alexandru Ghica. Iniţial, tricolorul avea culorile dispuse orizontal, roşu fiind în partea de sus a pavilionului.

Muzeul Marinei Române - Nava comercială românească Mariţa, construită la Giurgiu în 1833.

Momentul lansării la apă a fost un motiv de inspiraţie pentru poetul Cezar Bolliac, care a spus: „Mergi, corabie, mergi de arată Europei culorile României: mergi a-i duce bogăţiile solului nostru şi a-i cere luminile sale, mergi de vizitează Italia, Francia şi Ispania şi spune popoarelor lor că sunt încă Romîni de la Dunăre la Nistru, de la Tibiscu la muntele Emul. Când vei trece înaintea Italiei, ridică-ţi toate pavilioanele tale, aceasta este muma ta; când vei trece în largul coastei Franciei, salut-o cu strigăte de bucurie, ea este ţara libertăţei. Şi dacă tu atingi Ispania, şi trebuie a atinge, tu ne vei spune la întoarcerea ta cât de multă virtute a trebuit acestei mândre naţiuni a se regenera. Tu vei saluta în ea pe sora ta cea mai mare, patria lui Traian“.

"Dâmboviţa, apă dulce! Cine o bea nu se mai duce"! Povestea râului şi cum voia Nicolae Ceauşescu să schimbe harta României

Mariţa a plecat în primul voiaj în afara graniţelor ţării pe 7 decembrie 1834, pe ruta Sulina – Constantinopol, având la bord o încărcătură de 300 kilograme de grâu.

Sursa foto: calatorii.myfreeforum.ro

Din păcate, Marița noastră a fost puternic afectată de două furtuni, ultima oară fiind la întoarcerea în ţară, când echipajul a fost nevoit să arunce încărcătura peste bord (butoaie de vin).

La 5 iunie 1835, cu velele rupte şi trosnind din toate încheieturile, Mariţa a ajuns în ţară. Voiajul ei a avut însă un puternic răsunet. De la Sulina, corabia a plecat la Brăila, unde au fost predate pavilionul şi Jurnalul de bord, pentru a fi păstrate în Arhiva ţării.

Documentele vremii consemnează că Mariţa a fost primul vas care, după secole de suzeranitate otomană, a purtat pavilionul Ţării Româneşti pe Dunăre şi Marea Neagră, până la Constantinopol.

Sursa: istorie-pe-scurt.ro