Fatada si scheletul "monstrului" arhitectonic (ce zace pe Stirbei, imediat dupa intersectia cu Calea Plevnei, pe partea dreapta) sunt si astazi aproape cum le-a lasat Ceausescu. Doar acum cativa ani, cand un consortiu turco-britanic si mai multe companii israeliene s-au aratat interesate de Casa Radio, pe doreau sa o transforme in cel mai mare complex multifunctional din regiune, "Dambovita Center", s-a mai lucrat putin. Dar numai pentru a se darama partea centrala a imobilului, in timp ce, pe hartie centrul ar fi trebuit sa fie gata in acest an. Dar aceasta este alta "afacere".
Revenind la "stafie" si la Ceausescu, acesta a vrut sa participe la ceremoniile de 23 August 1989, a 45-a aniversare a "revolutiei de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista" de la tribuna Muzeului de pe Stirbei, pentru ca el stia ca imobilul e aproape gata. Asa scria in planuri si asa i se spusese. Prin urmare, pentru a-si salva pielea, cei responsabili au dispus imbracarea structurii intr-un fel de "giulgiuri" si prelate, astfel incat "Tovarasu" sa nu se prinda de stadiul lucrarilor. Iar in fata cladirii a fost amenajata o tribuna. Si au reusit.
"Grandioasa demonstratie a oamenilor muncii" a inceput cu intonarea Imnului de Stat al RSR, apoi au defilat unitatile militare, garzile patriotice, pionierii, Crucea Rosie si sportivii, iar totul s-a incheiat cu imnul FDUS ("E scris pe tricolor Unire").
Foto: punctedefuga.ro / adevarul.ro
