Urmărește A1 pe DiscoverRasa umană a pășit cu adevărat, la propriu în Univers. Trei oameni aflați la peste 384,000 de kilometrii de Pământ și încă câteva sute, toți în spatele unei misiuni ce a strâns mii de ore de muncă asiduă, misiune devenită istorică: Apollo 11. “Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”. Peste cinci sute de milioane de oameni l-au văzut pe Neil Armstrong pe 20 iulie 1969 la televizor când a făcut pasul pe Lună
Neil Armstrong s-a născut în Wapakoneta, Ohio, la data de 5 august 1930. Mama sa era de origine scoţiană-irlandeză, iar tatăl său, de origine germană.
Fascinat din copilărie de avioane, a luat cursuri de pilotaj la 15 ani şi a obţinut brevetul un an mai târziu. A devenit pilot de aeronavă şi a efectuat 78 de misiuni în timpul războiului din Coreea. Armstrong a studiat şi ingineria aeronautică la Universitatea din Purdue, în statul Indiana, şi a obţinut un masterat în această disciplină la Universitatea din California de Sud. În 1955, devine pilot de încercare şi zboară cu peste 50 de diverse tipuri de avioane.
În acel an, şi-a început cariera în NASA, Agenţia Spaţială Americană. Şapte ani mai târziu, este selecţionat pentru a deveni astronaut şi în septembrie 1966 efectuează un zbor cu David Scott pentru misiunea Gemini 8. Nava s-a ancorat de un alt vehicul spaţial nelocuit, realizând prima operaţie orbitală de acest fel între două module spaţiale.
Anii ’50 veneau odată cu necesitatea Americii de a arăta lumii cine este “regele spaţiului”
Contextul mondial arăta în anii ‘50 cât de necesară era o schimbare pentru SUA în lupta pentru supremaţia cosmosului cu URSS. Uniunea Sovietică ajunsese deja acolo.
În 1957 a lansat primul satelit artificial, având mărimea unei mingi de plajă. La patru ani după surpriza Sputnik I, din 1957, cosmonautul Iuri Gagarin a devenit primul om care a cucerit spaţiul.
Pe 16 iulie, trei oameni plecau în misiunea care avea să îi facă celebri
La 16 iulie, echipajul format din Neil Armstrong (comandant), Edwin Buzz Aldrin (pilotul modulului lunar Eagle) şi Michael Collins (pilotul modulului de serviciu) şi-a început misiunea: APOLLO 11. Cei trei astronauţi s-au instalat în faţa modulului de comandă Columbia al navetei ataşată rachetei lansatoare Saturn V şi au pornit la drum.
Marea Liniştii, primul pas pe Lună
Racheta de 111 metri lungime a fost lansată de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. După patru zile, la ora 20:18 GMT, Aldrin a confirmat că modulul lunar Eagle se desprinsese de Columbia şi ajunsese pe Lună, într-o zonă denumită Marea Liniştii. Colegul Michael Collins rămăsese pe Colmbia, zburând pe orbita Lunii.
La 20 iulie, ora 02:50 GMT, Neil Armstrong a ieşit din modul pe o scară care s-a dovedit prea scurtă. A trebuit să sară pentru a ajunge pe solul lunar, pe care l-a atins la ora 02:56 GMT.
Timpul petrecut pe Lună de Neil Armstrong și Buzz Aldrin a fost de 2 ore, 36 de minute și 21 de secunde. În toată această perioadă ei au reuşit să strângă și să aducă pe Pământ peste 22 de kilograme de rocă selenară care au ajuns în laboratoarele științifice.
"Este un pas mic pentru om, dar un salt gigant pentru omenire"...
..., a spus comandantul. După aproximativ 20 de minute, a coborât şi Aldrin. În două ore, 36 de minute şi 21 de secunde, astronauţii au strâns circa 22 de kilograme de roci pe care le-au adus pe Pământ.
Nu au uitat să lase acolo, drept amintire, un drapel american şi o placă de oţel cu un mesaj de pace, semnat de preşedintele Richard Nixon.
La 24 iulie, după opt zile de misiune (195 de ore, 18 minute şi 35 de secunde), echipajul s-a întors pe Terra. Au trecut 45 de ani de când astronautul Neil Armstrong a îndeplinit visul oricărui om al Planetei...
Călătoria pe Lună a fost ultima aventură spaţială a lui, o aventură care l-a marcat pentru totdeauna. De atunci a vorbit foarte puţin în public, evita microfoanele şi camerele televiziunilor şi a trăit zeci de ani într-o fermă retrasă din Ohio. Puţin după acea misiune, Armstrong a pus capăt carierei de astronaut şi în 1970 a fost numit administrator adjunct pentru aeronautică la sediul NASA. A părăsit Agenţia Spaţială anul următor şi a predat tehnologia aerospaţială la Universitatea din Cincinnati până în 1979.
Legendarul astronaut s-a stins pe 25 august 2012, în urma unor complicaţii legate de o operaţie cardiovasculară.
PRIMUL PAS PE LUNĂ ÎN PRESA DIN ROMÂNIA!
„Scânteia” a publicat ştiri numeroase despre fiecare etapă a călătoriei spaţiale a celor trei astronauţi americani, cuprinzând atât detalii tehnice, cât şi detalii privind cotidianul celor trei. Aflăm astfel din „Scânteia” faptul că în prima zi a călătoriei lor, astronauţii americani erau un pic... taciturni, vorbind puţin şi rar, doar dacă era nevoie. Ziarul punea această pe faptul că Armstrong, Aldrin şi Collins erau pătrunşi de responsabilitatea care apăsa pe umerii lor. La cină, afla publicul românesc, astronauţii au mâncat spaghete şi friptură de porc cu cartofi prăjiţi.
La două zile de la lansare, „Scânteia” publică, spre amuzamentul cititorilor săi, o informaţie conform căreia o companie grecească de asigurări le oferise celor trei astronauţi poliţe de asigurare valabile în spaţiul cosmic însă acestea îşi pierdeau valabilitatea dacă cei trei alegeau să rămână pe Lună pe motiv că ar fi găsit acolo condiţii de viaţă mai bune. Într-o altă notă, erau relatate verificările tehnice efectuate asupra modulului lunar precum şi imaginile superbe surprinse în spaţiu, având în centru atât Pământul, cât şi satelitul său natural.
„Scânteia” a publicat şi un articol de fond semnat de prof. dr. Călin Popovici care sublinia importanţa istorică a momentului printr-o frumoasă analogie: „Este o realizare epocală a speciei umane, care poate fi asemănată cu primii pași pe uscat ai viețuitoarelor originare, născute în apele mărilor din trecutul îndepărtat al Pământului. Omul a devenit acum o ființă cosmică”. Echipajul Apollo 11 a lăsat pe Lună, printre multe alte lucruri, şi un disc de silicon conţinând mesajele simbolice transmise de şefii de stat din 73 de ţări ale lumii, printre care şi România. Mesajul semnat de Nicolae Ceauşescu era următorul: „Fie ca primul contact direct al omului cu Luna să contribuie la înfăptuirea aspiraţiilor de progres şi pace ale tuturor oamenilor de pe Pământ”.
