Ce mai cunoscută operă a lui Arsenie Boca a fost pictura din Biserica Drăgănescu. Ridicată la 1870, pe malul lacului de acumulare de pe râul Argeș, în satul Drăgănescu din județul Giurgiu, Biserica profețiilor, cu hramul Sfântului Nicolae, a fost înveșmântată în tempera de Părintele Arsenie Boca. Din 1967, până în 1982, timp de 15 ani, a muncit la ea marele duhovnic.
Veneau pelerini din toate colțurile țării să-l vadă pe ieromonahul-pictor oropsit de Securitate și lăsat fără dreptul de a mai sluji și a spovedi pentru vina de a fi fost creștin. Și astăzi, la 30 de ani de la moartea sa, vin cu miile, săptămânal. Pentru acela care știe să găsească în desen și pilda biblică și cuvintele profetului contemporan nouă, frescele se deschid ca o carte a viitorului. O parte din acest „viitor”, observă cei care îi interpretează picturile, a devenit deja trecut. Unele dintre aceste profeții s-au întâmplat deja.
Pictură din Biserica Drăgănescu
Se spune că părintele Arsenie Boca ar fi proorocit moartea soților Ceaușescu, avertizându-i de cumplitul lor destin, dar că Elena Ceaușescu n-ar fi vrut cu nici un chip să țină seama de cele ce i s-au transmis. Dar și oamenii simpli au beneficiat de viziunile monahului, care le-a deschis o fereastră către o întâmplare viitoare ce le putea schimba covârșitor destinul. Unii au ținut seama de viziunile lui, alții nu.
Unele dintre aceste viziuni au fost așezate, în frescă. Atentatul asupra turnurilor gemene din New York, de exemplu. Pe un perete al bisericii se pot vedea turnurile gemene, în flăcări. Explozii. Soarele cuprins de neguri. Cetatea de zgârie nori acoperită de praf, de fum, de jale. Dar poate cea mai puternică dintre previziuni este cea a propriei morți. În fresca reprezentându-l pe Sfântul Ștefan cel Nou, cu viața și pătimirile lui, părintele Arsenie Boca avea să fixeze o dată. Data morții sale, aceeași cu data martiriului Sfântului Ștefan, cel care plătise cu viața îndrăzneala de a-și fi transformat temnița în mănăstire: 28 noiembrie.
Pictura în care a prezis distrugerea Turnurilor Gemene
Părintele a scris într-unul dintre caietele sale că la ziua Judecății în balanță „nu mai atârnă acele păcate care sunt spovedite și ispășite prin canon și necazuri”. Zeci de mii de oameni i-au căutat sfatul și influența sa asupra mulțimii era covârșitoare. Iar în epoca neagră a comunismului, acest lucru a stârnit mânia. Din mănăstire, a fost exilat în această bisericuță de țară, de pe malul Argeșului, interzicându-i-se să mai predice. Predica însă părintele a mutat-o, în culoare și desen, pe peretele bisericii pe care a pictat-o în chip minunat, într-o tehnică unică și desăvârșită. Se spune că picta numai noaptea, când nimeni nu îi deranja viziunile, iar localnicii se minunau în fiecare zi de lucrul nopților sale.
În Biserica Drăgănescu, scena Învierii Domnului este deosebit de grăitoare. Făptura ce iese din mormânt este diafană, spiritualizată, strălucitoare, luminoasă. Mântuitorul emană liniște și pace. Bucuria cea plină de dulceață a Paștilor. Dar ca să înviezi, trebuie să îți porți crucea și apoi să fi fost răstignit pe ea. Iar cel care va trece prin asta, va învia la a doua venire a Domnului!
La intrarea în bisericuță te întâmpină o lumină palidă. Ce te uimește este coloritul straniu al pereților. Nu seamănă cu nimic din ce ai văzut în alte biserici. Nuanțele culorilor nu sunt aprinse, stridente, bogate. Au în ele un fel de sfârșeală timpurie, ca o primă dragoste de taină. Dar, privind ima ginile îndeaproape, mesajul lor, lăsat ca testament românilor de Arsenie Boca, îți limpezește sclerele. Te fac să pricepi neînțelegerile tale. De ce, oare, a ales marele duhovnic să picteze cu tempera și nu în ulei, nimeni nu știe.
Și-a anunțat data morții printr-o pictură în altar
Sunt mii de imagini acolo care te fac să vezi altfel ortodoxia. Arsenie Boca te învață să pricepi și după moartea sa. Una dintre cele mai interesante picturi este, însă, ascunsă credincioșilor și, mai ales, de ochii femeilor. E în absida altarului, pe mâna dreaptă. Fix în dreptul ochilor e înfățișată scena în care Sfântul Ștefan cel Nou este osândit de împăratul Constantin Copronimul. Tiranul este înfățișat cu o uitătură sardonică, înspăimântătoare. „Împăratul promova un soi de creștinism deformat iconoclast, pe când Sfântul Ștefan credea în valoarea icoanelor. Acest sfânt este singurul din iconografia bisericii Drăgănescu care are viața zugrăvită în întregimea ei!”.
Pictură din Biserica Drăgănescu
Deasupra scenei tiranisirei bisericii, Părintele Arsenie a scris: „Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai vârstei sale în 28 ale idelor lui noemvrie, cu vina de pe urmă: «Ștefan mi-a făcut temnița mănăstire»”. Este vorba de convertirea la creștinism a deținuților alături de care fusese întemnițat martirul.
Viața acestui sfânt nu a fost niciodată atât de bine reprezentată prin picturi, într-o biserică! Atunci, de ce? Părintele Arsenie Boca și-a anticipat data morții! În 1989, pe 28 noiembrie a trecut la cele veșnice! În aceeași zi cu Sfântul Ștefan cel Nou! În 1986 și-a prorocit moartea: „Mai sunt trei calendare. Nicio zi din 1990!”. A murit pe 28 noiembrie 1989, la mânăstirea Sinaia și a fost înmormântat pe 4 decembrie la Mânăstirea Prislop.
Biserica de la Drăgănescu stă fix în buza lacului de acumulare de la Mihăilești. Un pic mai era și o demolau comuniștii, dacă finalizau proiectul Canalului București-Dunăre, de pe firul Argeșului.
Momentul în care o fetiță de patru ani cu sindrom Down fură inimile tuturor în timpul unei prezentări de modă... 30 de ani de la moartea lui Arsenie Boca! Apariția stranie ce i-a șocat pe creștini! Ce s-a văzut la înmormântarea lui A...
