Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în predica rostită la Sfânta Liturghie oficiată marţi la Catedrala Patriarhală, la sărbătoarea Crăciunului, a explicat semnificația fiecărui dar primit de Pruncul Iisus de la cei trei magi.
„Această tradiţie a Magilor, a Regilor, a Crailor, care vin să aducă Pruncului Iisus daruri ne învaţă duhovniceşte pe noi s-aducem daruri lui Hristos. 'Ce fel de daruri?' se întreabă Sfinţii Părinţi. Şi tot ei răspund: 'Aurul faptelor bune'. Când săvârşim fapte bune împlinind poruncile lui Hristos de a iubi pe Dumnezeu în rugăciune şi pe semenii noştri în fapte bune, noi aducem lui Hristos aur, chiar dacă nu avem niciun bănuţ în buzunar şi nimic din aur sau din argint. Aurul faptelor bune. Este cea mai mare cinstire pe care o putem aduce noi Pruncului Iisus”, a spus Patriarhul.
Înaltul ierarh a săvârşit slujba Sfintei Liturghii împreună cu episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, şi cu părintele Qais, episcop de Erzurum, delegatul Patriarhiei Antiohiei în ţara noastră, cu episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul.
PF Daniel a explicat că tămâia pe care au adus-o magii înseamnă "mirosul bine-plăcut lui Dumnezeu al rugăciunii".
„În Sfânta Scriptură este o relaţie strânsă între rugăciune şi tămâie. 'Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta'. Adică tămâia este transformată ca dar atunci când noi ne rugăm în fiecare zi - dimineaţa, la prânz şi seara sau în orice clipă a zilei - noi aducem tămâia rugăciunilor noastre şi a cântărilor noastre duhovniceşti Pruncului Iisus”, a desluşit înaltul ierarh.
Totodată, Patriarhul Daniel le-a vorbit celor prezenţi în Catedrala Patriarhală despre ceea ce înseamnă „a aduce smirnă lui Hristos”.
„Înseamnă a răstigni, a omorî păcatul din noi, egoismul şi a dărui viaţă virtuţilor. Când trecem de la păcat la virtute, de la cădere la ridicare prin pocăinţă, de la fapte neplăcute lui Dumnezeu la viaţă sfântă, virtuoasă, atunci noi trecem prin răstignirea păcatului şi ajungem la învierea virtuţilor. Învierea duhovnicească a noastră înseamnă învierea sufletului din moartea pricinuită de păcat. Păcatul este moarte, iar pocăinţa şi sfinţenia reprezintă viaţă. De aceea, noi, ori de câte ori ne luptăm cu păcatul şi în locul păcatului săvârşim virtuţile, adică trecem de la gânduri rele la gânduri bune, aducem smirnă lui Hristos, omorâm păcatul şi înviem în noi virtutea. Când trecem de la cuvinte rele şi urâte la cuvinte curate şi frumoase aducem smirnă Pruncului Iisus. Când trecem de la un comportament păgânesc, rău, decăzut, păcătos, la un comportament, sfânt, blând, ajutător, milostiv, noi aducem smirnă Pruncului Iisus”, a spus înaltul ierarh.
El a subliniat că, prin modul de a gândi, de a vorbi şi de a făptui şi de a vieţui, credincioşii aduc daruri, tămâie şi smirnă lui Hristos spre slava lui Dumnezeu şi Mântuire.
