Urmărește A1 pe DiscoverCea mai joasă temperatură din lume a avut loc pe 21 iulie 1983 și a fost confirmată aproape decenii mai târziu.
Temperatura extremă a fost inclusă și în Cartea Recordurilor Guiness și continuă să dețină titlul până în ziua de azi.
Aceasta e temperatura extremă oficială, înregistrată atunci când se aflau și oameni în acea zonă.
De-a lungul timpului, au mai fost înregistrate temperaturi joase, dar acestea nu au fost confirmate încă.
Cea mai joasă temperatură înregistrată vreodată
Cea mai joasă temperatură a fost înregistrată pe 21 iulie 1983, la stația de cercetare Vostok din Antarctica, atunci când o echipă de cercetare se afla acolo. Temperaturile au scăzut până la −89.2 de grade Celsius, cu 54 grade Celsius mai puțin decât media de iarnă din acea zonă.
Stația Vostok a fost aleasă de Uniunea Sovietică pentru cercetare, cu scopul de a fora adânc în gheața antică. Ulterior, oameni de știință francezi și, mai târziu, americani au participat la aceste activități de foraj profund. Cercetătorii aflați la Vostok în acea perioadă aveau suficiente resurse pentru a supraviețui și clădirea fusese construită pentru a rezista la temperaturi extreme.
Temperaturi chiar mai scăzute au fost detectate pe Platoul Antarctic de Est cu ajutorul sateliților și au ajuns până la −98 de grade Celsius. Totuși, aceste valori nu sunt încă recunoscute oficial, deoarece e dificil de determinat la ce înălțime față de sol au fost măsurate.
Citește și: Ghețarii lumii se apropie de punctul de prăbușire. Ce cantitate enormă au pierdut doar în 2025
De exemplu, suprafața înghețată e, de obicei, mai rece decât aerul. În plus, echipamentele și procedurile stațiilor meteorologice sunt standardizate la nivel global pentru a reduce erorile, în timp ce măsurătorile prin satelit nu respectă aceleași reguli, ceea ce face dificilă compararea directă a rezultatelor.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată în emisfera nordică a fost confirmată retrospectiv de Organizația Meteorologică Mondială pe 23 septembrie 2020. Aceasta a atins −69.6 grade Celsius. A fost măsurată la stația meteorologică automată Klinck din Groenlanda pe 22 decembrie 1991.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată în Europa continentală este de −58.1 grade Celsius, înregistrată pe 31 decembrie 1978 în Rusia.
E factori determină temperaturile extreme
Temperaturile extrem de scăzute, deși mai rare decât valurile de căldură, reprezintă un aspect intens al climei Pământului. Aceste condiții sunt influențate de poziția geografică, altitudine, fenomene atmosferice și chiar de tehnologia folosită pentru a măsura și monitoriza aceste variații.
Scăderile bruște de temperatură apar atunci când anumite condiții atmosferice și de mediu se combină. Printre factorii principali se numără masele de aer rece, perioada anului și condițiile meteorologice. Precum cerul senin, umiditatea scăzută și sistemele de înaltă presiune.
Citește și: Costul real al încălzirii globale. Ce pagube mondiale au produs doar 111 companii
Masele de aer rece, în special cele provenite din regiunile polare, pot parcurge distanțe mari. Astfel, aduc temperaturi de îngheț în zone care, în mod normal, sunt mai calde. Aceste mase sunt mai dense decât aerul cald și tind să se acumuleze în zonele joase.
De asemenea, în timpul iernii, lipsa luminii solare pentru perioade îndelungate permite suprafeței Pământului să se răcească rapid, mai ales în nopțile senine. Atunci, căldura se pierde în spațiu.
Altitudinea și poziția geografică sunt factori esențiali în determinarea temperaturilor locale. Pe măsură ce altitudinea crește, atmosfera devine mai rarefiată, presiunea scade, iar temperaturile scad. De aceea, regiunile montane sunt, în general, mai reci decât zonele de la nivelul mării, chiar dacă se află la aceeași latitudine.
