Sunt consumaţi în întreaga lume! Sunt ieftini, îi găsim oriunde şi sub forme diferite. Dar câţi dintre cei care îi cumpără le ştiu şi istoria? Conform cărţilor, totul a început undeva prin secolul al VII-lea. Încă nu s-a aflat de unde. Unii zic că germanii i-au inventat, alţii le atribuie italienilor tot meritul
Lucrarea “Istoria Ştiinţei şi a Tehnologiei”, scrisă de Bryan Bunch şi Alexander Hellemans, pare să "spună" adevărul: covrigii au fost inventaţi în anul 610 de către un călugăr Italian, fiind folosiţi drept răsplată pentru copiii care învăţau rugăciunile. O altă sursă localizează invenţia într-o mănăstire din sudul Franţei!
"PRETIOLA" - MICILE RECOMPENSE: fâşii de aluat copt, încolăcite
Covrigul cu bucle ar mai putea avea legături cu pâinea grecească în formă de inel, derivată de la pâinea folosită la slujbe în mănăstiri în urmă cu aproape 1.000 de ani. În Germania exista poveşti care relatează că invenţia covrigilor a fost a brutarilor disperaţi ţinuţi captivi de către conducătorii local.
Enciclopedia “Meyers Konversations-Lexikon” din 1905 explica că originea covrigului odată cu interzicerea tradiţiilor păgâne de copt, precum forma Crucii Soare, la Sinodul din Estinnes din anul 743. Covrigul ar fi apărut ca un înlocuitor.
BREZEL -COVRIGUL GERMAN!
Covrigul a fost folosit drept emblema brutarilor şi mai apoi a breslelor acestora din zonele sudice din Germania şi s-au păstrat până în secolul al XII-lea.
În Biserica Catolică, covrigii erau consideraţi că având o semnificaţie religioasă datorită ingredientelor şi a formei. Covrigii erau realizaţi după o reţea simplă folosind faina şi apă pentru a putea fi mâncaţi pe perioada postului.
Şi totuşi rămâne o întrebare: “CINE A INVENTAT GAURA COVRIGULUI?”:
Un covrig este definit de golul din mijlocul său. Un covrig fără gaură ar fi o simplă chiflă cam tare. Asemenea găurilor din mijlocul pâini plate suedeze (ceea ce permitea agăţarea lor pe sfori), buclele covrigilor ar fi putut servi unui scop practic. Astfel, puteau fi atârnaţi pe beţe, acestea fiind proiectate în sus de pe o coloană centrală.
PRECLIL, VIIPURINRINKELI SAU KRINGLE!
În Cehia, covrigul este cunoscut sub numele de “preclik”, în Finlanda ca şi “viipurinrinkeli”, iar în Slovacia este numit “praclik”. Spaniolii, francezii, şi italieni îi numesc “pretzel”, “bretzel” sau “brezel”, norvegienii şi danezii îl numesc “kringle”, polonezii îi spun “precel”, în maghiara şi croata este numit “perec”, iar în sarba i se spune “pereca”.
În Romania, covrigul a intrat pe filiera turcă, probabil odată cu restul beneficiilor aduse de imperiul otoman.
Indiferent de formă, mărime, că sunt cu susan, sare sau mac, covrigii şi-au câştigat un binemeritat loc în brutăriile şi patiseriile din întreaga lume.
Te întrebi cum se întâmplă magia? Explicaţiile fascinante din spatele unor trucuri clasice de magie... Ea e CEA MAI IUBITĂ zodie! Nu poţi să faci cunoştinţă cu ea fără să-ţi fie dragă din prima clipă!...
