Artificiile au devenit o tradiție de la mai multe sărbători, dar, în România, sunt asociate mai ales cu trecerea dintre ani.
În alte țări, sunt folosite și la alte evenimente, precum Ziua Independenței din SUA, scrie NPR.
Deși artificiile au fost adoptate rapid în aproape toată lumea, puțini știu de unde provin și cum s-au răspândit.
În ziua de azi, reprezintă un mod normal de a sărbători evenimente importante, în ciuda poluării pe care o produc și efectelor asupra animalelor.
De ce se aprind artificiile de Revelion
„Au devenit un fenomen global și au devenit aproape, dacă vreți, modul acceptat în care sunt celebrate marile evenimente,” susține John Withington, autorul cărții A History of Fireworks from Their Origins to the Present Day.
Dar spectacolele elaborate, controlate de computer, ale focurilor de artificii moderne sunt la mare distanță de începuturile simple ale acestui obicei în China antică.
Potrivit informațiilor locale, cineva care trăia în China în jurul secolului I î.Hr. a aruncat o bucată de bambus în foc, iar aceasta a explodat cu un bubuit puternic. Tulpinile de bambus conțin buzunare de aer care se pot dilata și exploda la temperaturi extreme.
Potrivit lui Withington, călătorii chinezi purtau bambus cu ei în călătorii în caz că aveau nevoie să producă un zgomot puternic pentru a speria animalele sălbatice.
Următoarea evoluție semnificativă a venit în jurul secolului al IX-lea, odată cu inventarea prafului de pușcă.
Chinezii umpleau tulpinile de bambus cu praf de pușcă pentru a crea primele focuri de artificii din lume. Mai târziu au început să folosească și tuburi de hârtie. Acestea erau folosite pentru a alunga spiritele rele și pentru a celebra nașteri și nunți.
Până în secolul al XII-lea, focurile de artificii erau aprinse în scop de divertisment la curtea imperială chineză, a spus Withington.
Focurile de artificii rudimentare au ajuns apoi în Europa în jurul secolului al XIV-lea, unde artiștii italieni construiau decoruri asemănătoare unor scene teatrale numite „mașini” și declanșau artificii în interiorul lor.
Focurile de artificii au devenit și mai complexe datorită progreselor în chimie. În secolul al XIX-lea, cloratul de potasiu era folosit pentru a produce culori strălucitoare în artificii, precum roșu și verde, și pentru a intensifica luminozitatea lor.
De-a lungul anilor, inovațiile tehnologice au dus la câteva sugestii despre cum ar putea focurile de artificii să rezolve probleme moderne. Vânătorii de balene au experimentat harpoane propulsate cu rachete la sfârșitul anilor 1800, iar inventatorul Gerhard Zucker a încercat să folosească rachete pirotehnice pentru a livra corespondență în anii 1930.
Cum au ajuns artificiile să fie folosite de Revelion
Deși nu există un răspuns clar, unii istorici cred că focurile de artificii au evoluat de la simple manifestări festive la a deveni un element de bază al sărbătorii de Anul Nou.
Cel mai probabil, acest lucru se datorează dorinței universale a oamenilor de a marca momentele importante cu experiențe inedite. Obiceiul a fost preluat din China, unde artificiile sunt folosite de sute de ani pentru a celebra momente importante și festivități.
Anul Nou e considerat un moment important în numeroase culturi. De aici și adoptarea acestor artificii pentru a marca trecerea dintre ani. În trecut, zgomotele puternice erau folosite și pentru a alunga spiritele rele și ghinionul, așa că nu e de mirare că artificiile sunt folosite pentru a „sparge” ghinionul înainte de anul nou.
Potrivit Encyclopedia Britannica, romanii au derivat numele lunii ianuarie de la zeul lor Janus, care avea două fețe, una privind spre trecut și cealaltă spre viitor.
Electrocasnicele care emit trilioane de particule periculoase. Se găsesc în case din întreaga lume... De ce ne e mai foame iarna. Experții au dezvăluit de unde vin poftele de sărbători...
