Bazele faimoasei Mănăstiri au fost puse de Nicolae Mavrocordat, prin 1716. În 1864 devine penitenciar, apoi e propusă spre a fi sediul Patriarhiei Române. Ceaușescu intenționează s-o salveze, apoi o demolează. Înainte de aceasta, însă, Sergiu Nicolaescu turnează, aici, scene din ”Noi, cei din lina întâi!”, provocând daune incomensurabile, după ce intră, la propriu, cu artileria grea în Biserică
Scurt istoric:
1716 - 1848
Nicolae Mavrocordat, domn fanariot și luminat al Țării Românești, pune bazele bisericii în 1716. Lucrările sunt terminate în 1722 și, pe 24 septembrie 1724 are loc sființirea, cu hramul ”Sfânta Troiță”. E o clădire superbă, impunătoare, cu toate detaliile stilului brâncovenesc. În 1730, ctitorul moare de ciumă și e înmormântat aici. Avea bibliotecă și tiparniță. În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din Principat. În 1864 devine penitenciar. Aici ajung, printre alții, Arghezi, Slavici, Corneliu Zelea Codreanu.
1848 - 1977
Pe la 1930, Dem I. Dobrescu, primarul Bucureștiului, vrea să mute aici Patriarhia, dar fără scucces. În 1973, Șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi îi propune lui Ceaușescu, în urma unei vizite în țara noastră, ca aici să ia ființă un muzeu de artă religioasă. Acesta este de acord și încep lucrările de restaurare, sistate după cutremurul din 1977.
1978 - 1986
Pe 2 decembrie 1984 Elena și Nicolae Ceaușescu ajung la fața locului. Planurile lor din zonă sunt cunoscute. Atenție, cu toate acestea, cuplul nu vrea să facă rău ansamblului, așa cum s-a scris și spus. Din contră, îl anunță pe Patriarhul Iustin Moisescu de faptul că au bani de la ONU și că vor să transforme Mănăstirea în Institut Teologic. Patriarhul refuză să ia localul în primire, mai ales că nu este refăcut, temându-se că Ceaușescu va muta, aici, sediul Patriarhiei. Nervos, președintele dă ordin de demolare, care începe în toamna anului 1985.
Tot atunci purcede la drum și povestea noastră.
Sergiu Nicolaescu, regizorul, aude despre planurile de demolare în primăvara lui 1985, rețineți, când în ansamblul arhitectural nu au intrat, încă, buldozerele. În 1969, după cartea lui Petru Vintilă, a făcut ”Castelul Condamnaților”, dar vrea să continue șirul cu armata română eliberatoare. Are scenariul lui Titus Popovici, se apucă de ”Noi, cei din linia întâi”. Cu regretatul George Alexandru, cu Anda Onesa, cu Valentin Uritescu, Ion Besoiu, Mircea Albulescu. Adrian Enescu, decedat zilele trecute, autorul celebrei ”Bună seara, iubito!”, e autorul muzicii. Se filmează la Cota 2000, în Sinaia, apoi...la Mănăstirea Văcărești.
270 de ani avea crucea în momentul deteriorării ei
Istoricul Panait I. Panaite, pe atunci directorul Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București, vede devizul și se îngrozește: pe acele locuri urmează să vină soldați, vehicule grele, tunuri, tancuri, aruncătoare de flăcări. Se vor arunca petarde, tot dichisul. Se înspăimântă, dar nu are ce face. În martie 1985, Sergiu Nicolaescu filmează aici. În debandada aceea se produce fracturarea crucii din marmură a unuia dintre fondatorii Mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat. Aceasta nu este, însă, singura problemă. Din cauza fumului dens se ard picturile, paraclisul este forțat, prin ruperea lacătelor, ușile altarului Bisericii Mari sunt trântite la pământ.
Află, AICI, povestea domnitorului cu 10 domnii!!!
Filmul, un succes, e prezentat în 1986. Pe 15 decembrie, același an, demolarea Bisericii e încheiată, iar Mănăstirea dispare definitiv.
Surse foto: cartierulberceni, bucurestiivechisinoi
Toamnă cu lacrimi și gust amar! : Zodia care VA SUFERI din dragoste în luna SEPTEMBRIE... Cum sa-ti alegi un ceas potrivit stilului tau?...
