Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleÎn timp ce pe la noi prin România stă scris negru pe alb: BACALAUREAT 2015, rată de promovabilitate la nivel național, 67,9%, una dintre țările europene cu cel mai ridicat nivel de trai din lumea largă, Finlanda, se laudă cu cel mai performant sistem de învățământ. Dar ce anume îl face atât de eficient și de performant. În mod paradoxal, lor le lipsește tot ceea ce noi avem cu prisosință.
Dar să o luăm pe rând. În România, rezultatele alarmante sosesc an de an. În mediul rural, de exemplu, doar 24,4% dintre absolvenți au trecut Bac-ul în 2016. De examen vorbim, desigur, nu de barca pe care o luăm din Sulina pentru a ajunge în Deltă.
Revenind la Finlanda. Pe scurt: ore puține petrecute la școală, teorie sintetizată, multe aplicații practice, FĂRĂ TEME pentru acasă.
Copiii finlandezi de azi vor fi într-o zi profesioniștii cei mai bine pregătiți din lume. Nu o spun astrele, ci date obiective: din anul 2000, când OECD a început să elaboreze "Programul pentru evaluarea internațională a elevilor", Finlanda a ocupat primele locuri ale podiumului în Europa, datorită nivelului excelent al educației sale. Doar 8% dintre elevii finlandezi nu termină studiile obligatorii, față de mai bine de 30% din elevii români care nu iau bacalaureatul, notează Agerpres.
În primii cinci ani, nu există note. Există școli private cărora le este interzisă stabilirea unei taxe
Pentru a identifica cheia succesului finlandez, un psiholog al unui colegiu din Barcelona, Javier Melgarejo, a studiat acest sistem de învățământ finlandez timp de zece ani. A aflat că până la vârsta de 4-5 ani, mai puțin de jumătate din copiii finlandezi merg la grădiniță și nu încep școala până la 7 ani. Totuși după doi ani punctajul lor este mai mare decât al celorlați copii din țările studiate de OECD. În primii șase ani de școală primară la majoritatea materiilor elevii au singur învățător, care are grijă ca nimeni să nu fie exclus. Este un mod de a le întări stabilitatea emoțională și siguranța de sine. În primii cinci ani nu există note, doar calificative. Nu se caută impulsionarea competenței și nici comparațiile între elevi.
Învățământul gratuit de la vârsta preșcolară și până la universitate include săli de clasă, bufet, cărți, manuale și alte materiale școlare, care sunt plătite doar în caz de pierdere. Programul începe la orele 8,30-9 dimineața până la 15.00 după-amiaza, cu o pauză de masă între orele 12-12,30. În total sunt 608 de ore de curs la școala primară. Cum pot obține rezultate atât de bune? 'Succesul finlandez se datorează îmbinării a trei elemente: familia, școala și resursele socio-culturale (biblioteci, activități de recreere, film...), asigură Melgarejo. Cele trei elemente sunt strâns legate și funcționează în mod coordonat.
'În Finlanda 80% din familii merg la bibliotecă la sfârșitul săptămânii'
'În Finlanda 80% din familii merg la bibliotecă la sfârșitul săptămânii', spune psihologul catalan, potrivit căruia stimularea lecturii acasă este fundamentală. Sistemul social finlandez contribuie prin numeroase ajutoare oficiale acordate familiilor care își pot coordona programul de muncă cu creșterea copiiilor. Deosebirea stă în calificarea profesorilor, mai ales la cursurile primare. '
'Finlandezii consideră că tezaurul unei națiuni sunt copiii iar pentru educația lor recurg la cel mai buni profesioniști din țară'
Finlandezii consideră că tezaurul unei națiuni sunt copiii iar pentru educația lor recurg la cel mai buni profesioniști din țară', spune psihologul catalan. Cei mai buni docenți predau la cursurile primare unde se deprind elementele fundamentale care vor sta la baza educației viitoare. Se consideră că la vârsta de șapte ani copilul este într-o fază manevrabilă, când se realizează conexiunile mentale fundamentale care îi vor structura întreaga viață. Este esențială selecționarea celor care îl vor călăuzi în acest proces. Pentru a fi învățător este nevoie de o medie bună la bacalaureat și de o mare doză de sensibilitate socială / participare activă, voluntariat etc/.
