Planta care poate numără, deși nu are creier. Cum e posibil fenomenul care a uimit experții

Urmărește A1 pe Discover

Deși nu are creier, neuroni sau sistem nervos, o plantă pare să fie capabilă să numere, spre surprinderea experților.

Profesorul Peter Vishton și Paige Bartosh au descoperit că o specie e capabilă de o abilitate fantastică, scrie Daily Galaxy.

Aceasta e o plantă comună și se găsește în numeroase țări, inclusiv România.

E vorba despre Mimosa pudica, cunoscută și drept mimoza sau planta „nu-mă-atinge”.

Planta care poate numără, deși nu are creier

Cercetătorii au descoperit că mișcările frunzelor plantei erau influențate nu doar de timp, ci și de numărul ciclurilor de lumină și întuneric prin care trecuse.

Studiul, publicat în Cognitive Science, oferă ceea ce autorii descriu drept prima dovadă că plantele pot numără evenimente. Adică pot distinge și urmări evenimente din mediul lor. Până acum, această capacitate era considerată dependentă de existența unui sistem nervos.

Mimosa pudica își pliază frunzele delicate atunci când e atinsă sau deranjată, apoi le redeschide când condițiile se schimbă. Planta își închide și deschide frunzele și în funcție de ciclul zi-noapte, un tip de mișcare numit nictinastie. Cercetătorii au folosit acest ritm zilnic drept instrument de măsurare.

Citește și: Ce se întâmplă dacă mănânci pătrunjel crud în fiecare zi. Beneficii și contraindicații

Într-o încăpere fără ferestre din cadrul Integrated Science Center de la William & Mary, experții au expus plantele la un ciclu repetitiv de 3 zile. În primele 2 zile, plantele primeau 12 ore de lumină și 12 ore de întuneric. În a 3-a zi, luminile rămâneau complet stinse.

După aproximativ 5 repetări ale acestui ciclu, plantele au început să se miște mai mult în orele de întuneric chiar înainte de momentul în care lumina era așteptată. Însă doar în zilele în care lumina urma într-adevăr să apară. În a 3-a zi, cea fără lumină, această activitate „anticipativă” scădea. În studiu, plantele păreau să fi învățat secvența, într-un tipar similar cu al animalelor.

„Dacă înveți un șobolan să execute o serie de acțiuni într-o anumită ordine, te aștepți să vezi o perioadă în care încearcă să înțeleagă tiparul, urmată de o creștere treptată a capacității sale de a anticipa secvența,” a explicat Vishton.

Procesul a uimit experții

O explicație simplă ar fi fost că plantele urmăreau doar ritmul circadian, respectiv ceasul biologic intern prezent la multe organisme. Numeroase plante își deschid și închid natural frunzele într-un ciclu de aproximativ 24 de ore. Dacă Mimosa pudica doar măsura timpul, experimentul trebuia modificat pentru a demonstra contrariul.

Astfel, cercetătorii au redus durata unei „zile” de la 24 la 20 de ore. Plantele s-au adaptat aproape imediat și și-au reorganizat mișcările în funcție de noul program. Această flexibilitate a sugerat că nu un ceas biologic fix controla comportamentul.

A urmat apoi o serie finală de teste cu cicluri aleatorii, care variau între 10 și 32 de ore pe zi. Când ciclurile erau mai scurte de 12 ore sau mai lungi de 24 de ore, plantele nu mai prezentau același tipar.

Plantele nu mai anticipau corect apariția luminii. Însă în intervalul dintre 12 și 24 de ore, acestea continuau să manifeste mai multă activitate înaintea zilelor cu lumină și mai puțină înaintea zilelor întunecate.

Citește și: Floarea care a făcut experții să plângă cu descoperirea ei. Unde s-a ascuns specimenul extrem de rar

„Cea mai simplă explicație pentru acest rezultat e că plantele urmăresc numărul evenimentelor care au loc, nu doar trecerea timpului,” a continuat expertul.

Eșecul observat la extreme sugerează și existența unor limite în „procesarea” informației de către plante. Un interval minim necesar pentru înregistrarea fiecărui eveniment luminos și o durată maximă după care tiparul se pierde din substratul biologic care îl stochează.

„Toate teoriile pe care le-am citit despre memorie și luarea deciziilor implică neuroni,” susține Vishton. „Marea surpriză e că plantele nu au neuroni. Și totuși, se pare că pot realiza funcții asemănătoare celor cognitive. Doar că nu cognitiv, în sensul clasic.”

Mișcările plantei Mimosa pudica sunt controlate de structuri numite pulvini, mici îngroșări aflate la baza frunzelor și foliolelor. Acestea conțin 2 straturi de celule motorii care reglează mișcarea prin modificări rapide ale presiunii interne, generate de schimburi ionice ce implică potasiu, clor și calciu. Niciun neuron nu e implicat în acest proces.