Satul Uriaşilor, cel mai vechi cătun din România. Bărbați de doi metri cărau de unii singuri, cu spinarea, bușteni. Femeile lor aveau "uitătura aspră"

Urmărește A1 pe Discover

Un ţinut al uriaşilor, desprins parcă din vremurile de altădată, pierdut printre codrii Olteniei: este un loc de poveste, dar nu unul pe care-l găsim în basmele lui Petre Ispirescu, ci chiar în Vâlcea.

Considerat cel mai vechi sat din România, Firijba numără astăzi doar 38 de suflete. Din datele primăriei, aici mai sunt 32 de case și doar 11 familii. Toate de vârstnici. Cel mai tânăr om cu buletin aici are 80 de ani. Însă „toți lucrează [câmpul sau grădinile – n.r.], cară lemne și sunt sănătoși, fără doctori”, scrie presa locală.

La anul 1900, aici trăiau peste 150 de lo­cu­i­tori. Localitatea avea atunci şcoală, biserică, clădiri care, deşi au peste un veac, sunt încă funcţionale.

Legende la fiecare pas într-un ţinut de basm

Odată, cine călca în Firijba nu mai se lăsa dus. Era fascinat de oamenii de aici şi de peisajul natural fantastic, de aerul tare şi de legendele pe care le descoperea la fiecare pas.

Care să fi fost secretul sătenilor? Se spune că în acest cătun trăiau bărbați de doi metri, care cărau de unii singuri, cu spinarea, bușteni uriași, tăietori de lemne care munceau ziua întreagă. Cu mâna lor, şi-au ridicat colibe, apoi şi-au încropit gospodării şi şi-au întemeiat familii. Femeile lor era semeţe, cu trăsături puternic masculine, „cu o uitatură aspră”, după cum își amintesc bătrânii locului.

Coborau arareori în oraş, iar uşile şi podelele din Firijba, meşteşugite atent, erau la mare căutare în tot judeţul şi nu numai. Satul Firijba a apărut pe harta judeţului Vâlcea în urmă cu aproape 500 de ani, fiind întemeiat de tăietorii de lemne. Aceştia foloseau ca unelte, în activitatea lor, “firejuri” sau fie­răstraie, de aici şi numele cătunului. Potrivit datelor fur­nizate de Primăria Popeşti, vechimea satului este atestată şi de faptul că primele biserici de lemn din judeţul Vâlcea – peste 70 la număr – au fost construite cu lemn extras din Pădurea Firijba.

Firijba Vâlcii a dat un cercetător NASA şi un jurnalist care lucrează în mass-media franceză

Deşi te-ai putea gândi că într-un cătun izolat, copiii nu au nicio şansă, urmând în mod "orbeşte" pe părinţii lor ca meserie, nu toţi "fiii" Firijbei au ajuns tăietori de lemne. Doi copii crescuţi în condiţii mai mult decât modeste au reuşit ceea ce mulţi născuţi în mijlocul unor metropole nu reuşesc. Unul a ajuns cercetător la NASA, celălalt jurnalist în redacţia Paris Match.

Austriecii vor să creeze aici "un sat de vacanţă unic în Europa"

Pitorescul Firijbei nu i-a lăsat "reci" pe investitorii străini. Un austriac aventurier a descoperit din întâmplare cătunul şi s-a îndrăgostit de loc. A plecat în ţara sa şi s-a întors cu un grup de investitori. Cu un aer chiar mai curat decât Govora, una dintre cele mai cunoscute stațiuni balneare din Vâlcea, recolte obşinute doar cu îngrăşământ natural, poluare care se apropie de zero, niciun autoturism, satul le-a dat idei austriecilor.

„Este vorba de un grup de investitori din Austria care vor să creeze aici o minune, un sat de vacanţă unic, o Românie de acum 300 de ani, în mijloc de pădure. România este minunată, trebuie să o iubeşti, altfel nu o trăieşti. Cei care au venit azi aici au mâncat mămăliga noastră, ne-au iubit pădurile şi ne-au respectat tradiţiile şi istoria”, a explicat primarul din Popeşti, Constantin Şerban, în presa locală.

+1

Mai multe fotografii

Ce se va întâmpla cu Firijba? Va rămâne un paradis pierdut în sălbăticiune sau, dimpotrivă, un sat cunoscut pe harta turismului european: vom trăi şi vom vedea în următorii ani.