de Elisabeta Popa
Pacate multe il impovarau pe Spatarul Mihail Cantacuzino. In multe nopti il incercau insomnii. Se perpelea pe-o parte si pe alta si tot nu reusea sa adoarma. Se gandea la pelerinajul pe Muntele Sinai, cum il impresionasera Locurile Sfinte Decisese sa inchine lui Dumnezeu un lacas sfant. Se sfatuise cu a sa muma si ridicase Manastirea Sinaia. Mult timp s-a veselit de frumusetea ei si de bucuria celor care ii calcau pragul. Dar parca nu era de ajuns. Avea arginti, voia sa faca ceva care sa ramie pentru oameni si in targul Bucurescilor, nu numai la loc de munte.
A dat porunca sa-i vie trasura. A vazut un teren pustiu si, langa el, o mica biserica din lemn. A coborat si a intrebat a cui e proprietatea. Ii zisera ca a unei famili de boieri... In cateva zile, Cantacuzino cumpara terenul de la boierul Coltea Doicescu si ridica o biserica din piatra, in stil bizantin, cu hramul Trei Ierarhi...
Tot nu simtea ca e de ajuns. Asa ca, pe la inceput de veac, fascinat de modelul italienesc de la "Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti" din Venetia, care la vremea aceea a fost una dintre cele mai moderne institutii medicale din lume, a pus bazele, la 14 decembrie 1704, spitalului Coltea. Asa a aparut primul spital din Romania, functional, in aceeasi locatie si azi.
Printre primele din Europa alaturi de "Charite" din Berlin si "Guy", din Londra
Aici au fost chemati sa profeseze cei mai buni medici ai vremurilor. Datorita lor, institutia a tinut intotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri stiintifice din domeniu.
Pentru ca orice institutie medicala se conduce dupa un regulament, Cantacuzinii au creat unul special pentru acest spital: “Daca vre-un boier scapatat, petrecand in saracie si bolnav, or pamantean de aci sau strain, fie si negutator sau vre-un alt om cinstit, dar sarac si bolnav va voi sa alerge spre ajutor la spital, sa fie primit si sa-si aiba hrana si ingrijirea cu indestulare si cuvenita starei sale, fara insa ca sa ramaie in spital ci in alta chilie deosebita unde si doctoru il va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grija pentru cautarea lui cu indestulare; si de se va intampla sa moara sa fie ingropat si inmormantat cu toata cinstea, dupa cum adica s-a vorbit mai sus si despre ceilalti saraci". Prima misiune a spitalului a fost una de natura social-medicala. Doctorii trebuiau sa trateze bolnavul chiar daca acesta era bogat ori sarac.
A plecat la drum cu 24 de paturi. Azi, are peste 400.
„Leaganul medicinii romanesti” a adapostit cea mai inalta constructie de la 1715, Turnul Coltii. "Peste turlele multe şi uşoare ale bisericii Sf. Gheorghe, ochiul se oprea cu admirare asupra celei mai înalte şi mai tari zidiri, turnul Colţii, care domina oraşul şi-şi arăta falnic crenelurile peste nori", povestea admirativ diplomatul și fostul prim-ministru al Romaniei, Ion Ghica. Aparuse si zicala: „Inalt cat Turnul Coltii!” , pe care o foloseau ca sa faca diverse comparatii.
Turnul a avut peste 50 metri si a fost socotit de un calugar grec drept unul dintre cele mai impunatoare monumente europene, alaturi de marea clopotnita din Petersburg, biserica San Marco din Venetia si manastirea Lavra Pecerska din Kiev. A avut rol si foisor de foc. Turnul a fost proiectat de arhitectul olandez Joseph Schiffler. In 1802 a fost afectat de un cutremur, iar in 1888 a fost demolat .
In 1739, Coltea a ars intr-un incendiu pornit de la gunoiul din curtea manastirii Sf. Sava din apropiere, dar a renascut din propria cenusa chiar in acelasi an. Reconstructia institutiei i se datoreaza Domnitorului Tarii Romanesti Constantin Mavrocordat.
Pana pe la 1833, in Spitalul Coltea au profesat numai doctori straini. Primul roman a fost Ioan Serafim. Pe atunci, o mare performanta a spitalului a reprezentat-o amputarea ce a fost facuta unui anume Costin din Metsovo, provenit dintr-un un oras armanesc din muntii Pindului, Grecia.
La Coltea a practicat una dintre personalitatiile marcante ale medicinei secolului XIX, Nicolae Cretulescu. Acesta a infiintat, in 1842, “scoala de mica chirurgie” prima scoala de invatamant medical din Tara Romaneasca. “Manualul de mica chirurgie” a fost scris de Cretulescu si a fost editat in anul 1844 din banii Spitalului Coltea.
Tot aici s-au remarcat si alte personalitati ale medicinei romanesti printre care Carol Davilla, Victor Babes, Nicolae Manolescu sau Amza Jianu.
“Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant. In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale: chirurgia, medicina interna si oftalmologia. De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, Nicolae Cretulescu si Gheorghe Asachi. Multi dintre conducatorii spitalului au devenit, in timp, ministri ai Sanatatii”, povestea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg si presedinte al Fundatiei “Coltea”.
Daca in anul 1859 functionau trei specialitati medicale, astazi, in spitalul Coltea, sunt nu mai putin de 18 sectii medicale printre care Hematologie, Cardiologie, Oncologie Medicala, Chirurgie generala, ORL, Farmacie, Oncologie medicala, Medicina Interna.
Mihail Cantacuzino a ramas de veghe la Coltea chiar si dupa moartea sa. Statuia spatarului, ridicata din marmura de Carrara de sculptorul roman de origine germana, Karl Storck, strajuieste spitalul din 1869.
Dupa o perioada mai tulbure, Spitalul Coltea a revenit printre preocuparile edililor capitalei: "Reabilitarea spitalului va contribui la imaginea civilizată, urbană a centrului capitalei precum şi la funcţionarea acestui ansamblu spitalicesc în condiţii moderne şi civilizate, la standardele europene la care aspirăm cu toţii" anunța, în 2006, un comunicat al primariei sectorului 3. Reapare, asadar, dorinta de a fi in pas cu medicina europeana, semn ca vechea traditie a spitalului nu a murit.
Foto: Intact Images
Cea mai urata femeie din lume a fost inmormantata la 153 de ani de la moarte... GALERIE FOTO: Cum arata culturile de orez din China...
