Multă lume a auzit de sultanul Suleyman Magnificul, dar puțini sunt cei care știu ce legături a avut acesta cu românii de-a lungul istoriei.
Celebrul lider otoman era numit de istoricul Nicolae Iorga „Domnul răzbunării creştine şi al mândriei româneşti”. Cel mai probabil, acest lucru s-a datorat dorinței sultanului de a se extinde inclusiv în Țara Românească.
Domnitori precum Neagoe Basarab și Radu de la Afumați au încercat în repetate rânduri să șină piept oștilor lui Suleyman Magnificul. Dorința otomanilor era aceea de a transforma țara în pașalâc.
În Moldova, pe timpul domniei lui Petru Rareș, sultanul reușește săi învingă pe unguri la Mohács, în anul 1526, având intenția de a transforma Transilvania în provincie turcească. Deoarece nu reușește acest lucru, Suleyman decide să atace Moldova cu o oaste de 200.000 de soldați.
Învingător, acesta alege un domnitor după placul său, nu înainte de a impune un un bir semnificativ. Mai mult decât atât, se spune că sultanul ar fi luat și tezaurul domnilor Moldovei.