Urmărește A1 pe DiscoverÎn ciuda numeroaselor avansuri în domeniul inteligenței artificiale în ultimii ani, creierul uman continuă să fie superior cu o abilitate pe care mașinăriile încă nu o au.
Și, potrivit experților, e posibil ca AI să nu dezvolte această abilitate prea curând, scrie Science Alert.
Potrivit unui nou studiu creat de experți din cadrul Universității din Princeton, e vorba de abilitatea de a transfera competențe și de a le dezvolta în cadrul mai multor sarcini.
Studiul a scos la iveală și modul în care creierul uman ar face acest lucru.
Trucul prin care creierul uman poate depăși AI
Cercetătorii au folosit animale foarte apropiate de oameni, din punct de vedere biologic și al funcționării creierului, pentru acest studiu. E vorba de macacii rhesus (Macaca mulatta).
Experții le-au cerut maimuțelor să identifice forme și culori pe un ecran și să privească în anumite direcții pentru a oferi răspunsurile corecte. În timpul experimentului, au fost utilizate scanări cerebrale pentru a verifica existența unor tipare suprapuse și a unor zone comune de activitate în creierul animalelor.
Aceste scanări au arătat că creierul maimuțelor folosește diferite „blocuri” de neuroni, numite „lego-uri cognitive” în studiu. Blocurile existente pot fi reutilizate și recombinate pentru sarcini noi. Ceea ce demonstrează o flexibilitate neuronală pe care nici cele mai performante modele de inteligență artificială nu o au.
„Modelele AI de ultimă generație pot atinge performanțe la nivel uman sau chiar suprauman în sarcini individuale,” a declarat neurocercetătorul Tim Buschman, de la Universitatea Princeton. „Dar ele au dificultăți atunci când trebuie să învețe și să execute multe sarcini diferite.”
„Am descoperit că creierul e flexibil pentru că poate reutiliza componente ale cogniției în foarte multe sarcini diferite,” a continuat expertul. „Prin îmbinarea acestor „lego-uri cognitive”, creierul poate construi sarcini noi.”
Citește și: Preparatele bizare create de primul bucătar AI. Cum e făcut „tartarul de dinozaur”
Animalele au trebuit să facă diferența între forme și culori în 3 sarcini separate, dar înrudite, care le-au cerut să învețe continuu și să aplice ceea ce știau de la o sarcină la următoarea.
Blocurile lego cognitive identificate de cercetători erau concentrate în cortexul prefrontal al creierului. Această regiune e asociată cu o cogniție superioară, adică rezolvarea problemelor, planificarea și luarea deciziilor. Se pare că joacă un rol important în flexibilitatea cognitivă.
Cercetătorii au mai descoperit că, atunci când anumite blocuri cognitive nu erau necesare, activitatea din acele zone era redusă. Ceea ce sugerează că creierul poate „pune deoparte” lego-urile neuronale de care nu are nevoie imediat, pentru a se concentra mai bine asupra sarcinii curente.
Cum se adaptează creierul în funcție de sarcini
„Mă gândesc la un bloc cognitiv ca la o funcție într-un program de calculator,” a declarat Buschman. „Un set de neuroni poate diferenția culoarea. Rezultatul său poate fi suprapus pe o altă funcție care declanșează o acțiune. Această organizare permite creierului să îndeplinească o sarcină prin executarea secvențială a fiecărei componente a acelei sarcini.”
Acest lucru explică modul în care maimuțele și oamenii se pot adapta la provocări și sarcini pe care nu le-au mai întâlnit înainte. Pot folosi cunoștințele existente pentru a le aborda. Inteligența artificială, în forma sa actuală, are dificultăți semnificative în această arie.
Pe termen mai lung, cercetătorii sugerează că descoperirile lor ar putea ajuta la antrenarea sistemelor AI pentru a fi mai adaptabile la sarcini noi. De asemenea, munca lor ar putea fi utilă în dezvoltarea tratamentelor pentru tulburări neurologice și psihiatrice, în care oamenii au dificultăți în a folosi abilități în contexte noi.
Deocamdată, aceste lego-uri cognitive arată, la un nivel fundamental, că creierul uman e mai flexibil și mai adaptabil decât modelele de inteligență artificială. Aceste modele suferă de așa-numita „uitare catastrofală”. Adică o slăbiciune care face ca rețelele neuronale să nu poată învăța sarcini consecutive fără a uita cum să o execute pe cea anterioară.
Când are loc solstițiul de iarnă în 2025. Puțini știu ce înseamnă, de fapt... Cazul inedit al fetiței cu bucle aurii și ochi albaștri din China. Ce au descoperit specialiștii...
