Un bărbat, care își urmărea găina, a găsit sub casa lui un oraș dispărut, care găzduia cândva 20.000 de oameni. Ce a urmat

Urmărește A1 pe Discover

În efortul de a-și recupera păsările de curte care tot scăpau printr-un zid spart, bărbatul neidentificat l-a doborât în cele din urmă, urmând să descopere, de fapt, că tunelul ducea spre orașul antic Elengubu, cunoscut astăzi ca Derinkuyu, scrie Nypost.com.

Citește și: „Cea mai frumoasă femeie pilot din lume” și-a dat jos costumul care a consacrat-o. Blondina s-a plimbat în bikini minusculi

Un bărbat, care își urmărea găina, a găsit sub casa lui un oraș dispărut, care găzduia cândva 20.000 de oameni. Ce a urmat

Derinkuyu, adâncit la peste 85 de metri, sub regiunea Cappadociei din Anatolia Centrală, este cel mai mare oraș subteran excavat din lume și se crede că se conectează la peste 200 de orașe subterane mai mici, separate, care au fost descoperite în ultimele decenii, au declarat ghizii turci pentru BBC.

În interiorul orașului subteran – ale cărui intrări se conectează la peste 600 de case private din regiunea modernă, la nivel de suprafață a Cappadociei – cercetătorii au descoperit 18 niveluri de tuneluri care au locuințe, depozite de hrană uscată, grajduri pentru vite, școli, crame și chiar o capelă.

Orașul a fost dotat și cu un sistem de ventilație care aproviziona locuitorii săi cu aer proaspăt și apă.

„Viața în subteran a fost probabil foarte dificilă”, a declarat ghidul, identificat ca Suleman, pentru presă.

„Locuitorii își făceau nevoile în borcane de lut închise, trăiau la lumina torțelor și aruncau cadavrele în zone [desemnate]”.

Data exactă a construirii orașului impresionant rămâne contestată, dar scrierile antice datând din 370 î.Hr. indică existența Derinkuyu.

Citește și: De ce nu este bine să porți pantaloni scurți din denim când este cald afară. Alte sfaturi de care să ții cont vara asta

Orașul a fost probabil folosit inițial pentru depozitarea mărfurilor, dar apoi a fost folosit ca buncăr pentru a scăpa de invadatorii străini - holurile slab luminate au fost construite intenționat înguste și joase, astfel încât intrușii să fie forțați să se aplece și să intre în filă.

Ușile care leagă fiecare nivel erau blocate de bolovani de jumătate de tonă, care se puteau mișca numai din interior, care conțineau o mică gaură care permitea rezidenților să-i împușcească pe infractorii închiși.

Deși rămâne un mister cine au fost arhitecții, cercetătorii cred că hitiții – un popor anatolian din epoca bronzului – „s-ar putea să fi excavat primele niveluri în stâncă când au fost atacați de frigieni în jurul anului 1200 î.Hr.”, A. Bertini, un expert în locuințe rupestre mediteraneene, a scris în eseul său din 2010 despre arhitectura rupestrei regionale.

Invadatorii frigieni, un imperiu vorbitor de limbă indo-europeană care a condus Anatolia timp de 600 de ani, sunt creditați cu construirea cea mai mare parte a orașului în secolele înainte ca Derinkuyu să-și mai schimbe mâinile de mai multe ori, inclusiv între perși, creștini și greci capadocieni.

Orașul a atins probabil vârful populației de 20.000 de locuitori în timpul raidurilor islamice din secolul al VII-lea asupra Imperiului Creștin Bizantin, a raportat BBC.

După 2.000 de ani de utilizare, Derinkuyu a fost în cele din urmă abandonat în 1923 de către grecii capadocieni, care s-au confruntat cu înfrângerea în războiul greco-turc și au evadat în Grecia.

La un secol după ce a fost redescoperit, orașul antic este deschis vizitatorilor curioși să experimenteze viața subterană în Derinkuyu, care a fost adăugat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1985.