Urmărește A1 pe DiscoverÎn ultima perioadă, pe internet, au tot apărut clipuri care ne arată cum se folosesc corect anumite obiecte. De data aceasta, a venit rândul capsatorului, un obiect vital pentru cei care lucrează cu acte
Te-ai întrebat vreodată care este funcţionalitatea partii metalice? Filmuleţul de mai jos ne ajută să înţelegem mai bine ce se întâmplă: dacă în mod normal, capsatorul fixează foile cu capsele în interior, atunci când răsuceşti acest element la 180 de grade, capsele se vor îndoi în exterior.
Acest truc poate fi folosit pentru fixarea temporară a foilor, că atunci când veţi dori să scoateţi capsele să nu afectaţi hârtia sau degetele.
ISTORIA CAPSATORULUI:
Primul capsator cunoscut vreodată a apărut în secolul al XVIII-lea și a aparţinut regelui Franţei Ludovic al XV-lea. Nu se ştie exact cine l-a inventat sau cum a ajuns acest dispozitiv la curtea regală, cert este că era folosit pentru a fixa sigiliul personal al regelui. În ceea ce privește capsele, acestea erau inscripționate cu însemnele Curții regale.
Un capsator mai apropiat, ca funcţionalitate, de dispozitivul de astăzi, a fost realizat şi brevetat la 30 septembrie 1841, de către Samuel Slocum, un inventator american din New York.
Tâmplar de meserie, acesta a stat o vreme în Anglia, după care, întors în SUA, a pus bazele unei întreprinderi care producea ştifturi – tije metalice, cu ajutorul cărora se îmbinau două piese, şi care se puteau folosi şi pentru legarea colilor de hârtie.
În 1866, compania americană MFG.Co, cea care şi astăzi fabrică diverse maşini şi echipamente industriale, obţine un patent pentru un capsator care putea prinde, cu o mică bară metalică, mai multe hârtii, chiar paginile unei cărţi sau părţile componente ale unei cutii din carton. În funcţie de necesităţi, capsele aveau dimensiuni diferite, cea mai mare fiind cât jumătatea degetului arătător.
În anul 1878, americanul George W. McGill brevetează şi el un capsator cu benzi flexibile din alamă. Continuă să îşi perfecţioneze invenţia şi, în anul următor, adaptează dispozitivul astfel încât, prin presiune asupra unui braţ, capsele să penetreze hârtia. Acesta îşi prezintă aparatul la Expoziţia din Philadelphia, din 1879.
Un an mai târziu, Henry Heyl dezvoltă un instrument capabil să insereze capsele şi să le şi îndoaie vârfurile în spatele colilor. De aceea Heyl este considerat” părintele” capsatorului modern.
Primele capse de birou, comercializate şi în Europa, au fost marca Bostitch, o firmă celebră, care funcţionează şi în zilele noastre. Capsele moderne sunt făcute din sârma îndoita, comercializate compact (lipite între ele, pentru a putea fi introduse cu uşurinţă în capsator).
În funcţie de modelul capsatorului, picioarele capsei pot fi îndoite în interior sau în exterior, acestea din urmă fiind mai uşor de desfăcut, de aceea se folosesc, mai ales, pentru prinderea provizorie a colilor.
El este ultimul nebun frumos al Omenirii: produce 10.000.000 de casete audio pe an!!!... Profeția neașteptată a lui Michel Nostradamus: „Din anul 2016 s-ar putea să ai nevoie de autorizaţie pentru a aduce pe l...
