Duminica de Paște este, pentru mulți români din toate colțurile țării, o zi sfântă, în care nu doar se reîntâlnesc cu cei apropiați și se răsfață cu preparate delicioase, ci se și roagă și merg la biserică.
De aceea, dacă vrei să-ți meargă bine tot anul și să ai noroc de bani, îți poți face puțin timp ca să rostești, în Duminica de Paște, următoarea predică a Sfântului Ioan Gură de Aur:
” Cine sunt acei ce iubesc pe Dumnezeu din tot sufletul?
Fie că ei să se bucure de această măreaţă sărbătoare!
Cine sunt acei ce slujesc Domnului cu credinţă?
Fie că ei să se veselească întru Domnul!
Cine sunt aceia ce sunt vlăguiţi de atâta post?
Acum îşi vor primi răsplată multdorita!
Cei ce au muncit cu râvnă încă din cel dintâi ceas,
Să-şi primească răsplată ce li se cuvine;
Cel care a venit după al treilea ceas,
Să se bucure şi acela de marea Sărbătoare!
Şi cel ce a venit după al şaselea ceas,
Să nu se îndoiască; pentru că nu va rămâne pe dinafară!
Iar cel ce a sosit în cel din urmă ceas,
Să nu-i fie frică de întârzierea să!
Pentru că Domnul este binevoitor şi primeşte şi pe ultimul venit
El da pace celui ce vine în ultima clipă
aşa cum da şi celui ce a trudit din primul ceas.
Unuia îi da, iar pe celălalt îl îndestulează.
El preţuieşte trudă şi salută curajul.
El onorează atât faptele cât şi gândurile bune.
Să ne bucurăm cu toţii de bunăvoinţa Domnului!
Cel dintâi şi cel de pe urmă sosit să primească aceeaşi răsplată;
cel bogat şi cel sărac să se bucure deopotrivă!
Cel harnic dar şi cel molcom să sărbătorească această sfânta zi!
Cel ce a postit cât şi cel ce nu a postit
să se bucure azi de Masă cea plină de bunătăţi!
Mâncaţi cu toţi din viţelul cel gras!
Să nu rămână nimeni flamand. Sorbiţi cu toţii din paharul credinţei.
Bucuraţi-va de măreţia bunătăţii Sale!
Nimeni să nu fie trist pentru că este sărac,
pentru că împărăţia lui Dumnezeu ne-a fost dezvăluită!
Să nu fie nimeni abătut din cauza păcatelor sale;
pentru că iertarea ne-a venit din mormântul Domnului.
Să nu fie nimeni înfricoşat de moarte,
pentru că moartea Mântuitorului ne-a eliberat pe noi!
El a călcat pe moarte şi a învins-o.
El a distrus tărâmul morţii când a coborât în el;
l-a băgat în spaima când acela a încercat să muşte din carnea Să.
Aşa a proorocit Isaia:
"Tu iadule te-ai înfricoşat când L-ai întâlnit pe El".
Iadul s-a înfricoşat pentru că a fost învins.
S-a înfricoşat pentru că a fost făcut de ruşine.
S-a înspăimântat pentru că a fost distrus.
S-a înspăimântat pentru că i s-a luat puterea.
S-a înspăimântat pentru că este acum neputincios.
Iadul a luat un trup şi a descoperit pe Dumnezeu.
A luat pământ şi a descoperit Cer.
A luat ce a văzut şi a fost copleşit de ceea ce nu văzuse.
O moarte, unde-ţi mai este coasă?
O iadule, unde îţi mai sunt izbânzile?
Christos a înviat şi tu moarte ţi-ai pierdut puterea!
Christos a înviat şi cei răi s-au prăbuşit!
Christos a înviat şi îngerii se veselesc!
Christos a înviat şi viaţă a învins moartea!
Christos a înviat cu moartea pre moarte călcând;
Şi celor din mormânturi viaţă le-a dăruit!
Că Lui I se cuvine slavă şi cinstea acum şi în vecii vecilor.”
Amin!
Sursa: unica.ro
