Mitingul din 21 decembrie, care a marcat scufundarea regimului Ceauşescu în degringolada şi a deschis manifestaţiile de stradă din Bucureşti, este încă o pagină cu multe pete albe în istoria Revoluţiei române. După atâţia ani de la evenimentele din decembrie, mărturiile directe ale celor implicaţi în organizarea mitingului lipsesc.
Răspunderea organizării mitingului din 21 decembrie 1989 revenea direct Organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti. De altfel, toate acţiunile de acest fel cădeau în sarcina autorităţilor locale în urmă unei hotărâri a Comitetului Politic Executiv, după ce, în urmă cu câţiva ani, în 1978, la un concert desfăşurat pe Stadionul 23 August, se produseseră incidente. Anchetă s-a lăsat cu destituirea secretarului cu propagandă de la Municipiu şi a unui vicepreşedinte din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste - organul central care organizase acel concert de pomină.
De atunci, asemenea adunări care implicau formarea unor coloane mari de participanţi, afluirea lor spre locul de desfăşurare, cât şi manifestarea în sine aveau reguli precise de tip militar. Multitudinea mitingurilor, spectacolelor şi adunărilor populare la care numărul participanţilor era de ordinul zecilor de mii rodaseră mecanismul organizării astfel încât fiecare sector de partid sau instituţie municipală ştia ce avea de făcut cu exactitate.
Anunţul referitor la organizarea mitingului de a două zi a fost făcut după încheierea discursului televizat al dictatorului.
La 20 decembrie, după cuvântarea lui Ceauşescu transmisă la televiziune la ora 19:00, în sediul Comitetului Municipal de Partid, nimic nu anunţă noaptea albă care urmă să vină.
După ora 22:00, Barbu Petrescu, primul-secretar al Comitetului Municipal de partid, îşi anunţă principalii colaboratori că a două zi de dimineaţă urmează să aibă loc un mare miting în Piaţă Palatului. Barbu Petrescu refuză să vorbească cu reporterii despre rolul lui în acele zile. Cert este că nici colaboratorii lui apropiaţi nu au ştiut atunci, cum nu s-a aflat nici peste ani, ce a făcut exact "Bebe", cum era numit primul-secretar, în acele zile de mare încordare.
Deci nevinovatul "Bebe" ajunge în poziţia-cheie de şef-organizator al mitingului pe care Ceauşescu miza să întoarcă în avantajul lui situaţia. Seară târziu este convocată o şedinţa de comandament în stilul "Bebe Petrescu". El da telefon de la CC după ora 20:00 şi transmite secretarilor să-l aştepte că vine cu un mesaj de însemnătate excepţională. Apare în jurul orei 22:00 şi îi opreşte în cabinetul lui pe secretarii municipiului de partid, pe vicepreşedinţii Primăriei Capitalei, pe şefii Inspectoratului de Interne, ai Securităţii municipiului, pe comandantul garnizoanei Bucureşti şi pe cel al Gărzilor Patriotice. În sala de consiliu erau convocaţi prim-secretarii şi secretarii cu probleme organizatorice de la sectoare, prim-vicepreşedinţii consiliilor populare ale sectoarelor. Cele două încăperi erau despărţite doar de camera secretariatului, aşa încât deciziile din camera "şefilor" erau transmise în sala de consiliu operativ. Nu problema operativităţii se punea, ci a unor ordine clare. Or, aşa cum ne relatează unul dintre cei care s-au aflat în cabinetul primului-secretar, tocmai claritatea hotărârilor a lipsit. Chiar decizia organizării mitingului a fost lăsată "în coadă de peste", cei de la sectoare plecând după miezul nopţii din sediul municipiului nelămuriţi sau datorită orei târzii din noapte, în imposibilitatea de a mai comunica în jos, spre fabrici, ordinele.
Forţele de ordine care participau la organizare proveneau de la Inspectoratul de Interne, Securitate şi Gărzile Patriotice
Şedinţa din biroul primului-secretar a fost stenografiată, dar hârtiile nu se mai găsesc. Martorii care doresc să-şi păstreze anonimatul ne-au relatat că şeful Inspectoratului de Interne a spus că nu îşi asumă răspunderea securităţii mitingului, creând din start o stare de nesiguranţă pentru momentele ce aveau să se desfăşoare peste câteva ore.
Efectivele Miliţiei şi Securităţii se aflau în stare de alarmă de câteva zile, din seară de 17 decembrie. În câteva unităţi se produseseră acte de intimidare şi agresiuni asupra cadrelor. Astfel, un ofiţer MApN fusese înjunghiat mortal duminică seară, pe Splaiul Independenţei, la câteva sute de metri de clădirea Primăriei Capitalei. Un cap de cadavru, aruncat în curtea unei şcoli din spatele Primăriei Sectorului 2, pe Moşilor, era considerat şi el un semnal fără echivoc. La Uzina Semănătoarea, în noaptea de 19/20 s-au prezentat persoane care au cerut "din ordin de sus" să fie deschisă magazia de armament a gărzilor patriotice şi să le fie predate câteva arme automate cu muniţia aferentă. Cei de la Semănătoarea s-au conformat, dar nimeni nu a verificat autenticitatea ordinului. La IEMI s-a încercat, fără succes, aceeaşi schemă.
Masă de manevră pentru miting urmă să fie formată din muncitorii care ieşeau de la muncă, dimineaţă, din schimbul III
În aceeaşi şedinţa de comandament s-a mai hotărât că la sfârşitul schimbului trei, în dimineaţă zilei de 21 decembrie, să fie organizate adunări "spontane" ale muncitorilor care să aprobe cuvântarea lui Ceauşescu de la televiziune, din seară lui 20 decembrie. Oameni nedormiti, prost hrăniţi, după un schimb la turnătorie sau forje, puşi să strige lozinci! O inepţie politică, încă una în şirul de decizii care aveau să apropie rapid sfârşitul regimului. Ceea ce avea să urmeze în Piaţă Palatului s-a prefigurat la câteva din aceste mitinguri la locul de muncă. La IMGB, Republica şi Vulcan, câţiva muncitori au luat cuvântul "neautorizaţi" şi au vorbit deschis împotriva lui Ceauşescu până să fie opriţi de "activul sănătos".
Cei trei răzvrătiţi au fost aduşi la Comitetul Municipal de Partid de activiştii de la secţia organizatorică, care i-au scos astfel din mâinile Securităţii. Contradicţiile vin în continuare pe bandă rulantă. În unele instituţii fusese dat ordinul de prezentare pentru miting la ora 7:30.
La adunări, fiecare fabrică, instituţie avea locul ei fixat şi bine cunoscut de amplasament.
Cei de la 23 August trebuiau să vină spre centrul Capitalei cu autobuzele ITB. Cineva a anulat însă comandă pentru autobuze, aşa încât miile de oameni au venit pe jos aproape 10 km.
Silviu Curticeanu: "Mitingul a fost ideea lui Ceauşescu"
În cartea să "Mărturia unei istorii trăite", fostul şef al Cancelariei RSR, Silviu Curticeanu, are puţine de spus despre mitingul din 21 decembrie. Pentru el, un lucru e cert: panică a fost creată "cu sânge rece şi profesionalism" de un "regizor abil, care a avut la îndemână mijloacele necesare, de la cele mai simple, la cele mai sofisticate". Iar proastă inspiraţie a organizării mitingului a "grăbit mersul evenimentelor şi a făcut iminent deznodământul". Redăm câteva pasaje semnificative:
"Mitingul din 21 decembrie a ridicat, la rândul sau, mai multe întrebări legitime.
Prima întrebare, mai mult o nedumerire, se referă la curiozitatea de a şti cine a fost naivul (eufemistic spus) sau diabolică inteligenţă care a organizat mitingul.
Răspunsul simplu şi categoric, în deplină cunoştinţă de cauza: iniţiatorul a fost Ceauşescu, fără consultarea cuiva, cu acordul imediat al primului-secretar de atunci al Capitalei.
Motivul nu este nici măcar o rătăcire de moment, ci credinţă falsă a lui Ceauşescu, adânc şi definitiv înrădăcinată, că reazemul sau de nădejde şi necondiţionat îl constituie clasa muncitoare. De altfel, în seară zilei de 20 decembrie, înainte de a pleca spre casă, Ceauşescu m-a chemat şi mi-a spus că pentru a două zi a organizat în Piaţă Palatului un mare miting al oamenilor muncii din Capitală, precizându-mi că a luat deja, personal, toate măsurile necesare împreună cu cei de la Capitală. Procedeul era total neuzitat, deoarece de organizarea mitingurilor se ocupau, în mod obişnuit, secţiile Comitetului Central".
Manifestarea a fost comandată de Elena
Viorel Lăzărescu a participat la mitingul din 21 decembrie 1989 în calitate de fotoreporter al agenţiei Agerpres. Misiunea lui era să fotografieze mulţimea de pe platoul din dreapta Comitetului Central, acolo unde se află şi unul dintre operatorii televiziunii.
Indicaţia principala pentru surprinderea mitingului pe pelicula foto era că în imagine să apară cu preponderenţă portretele lui Nicolae Ceauşescu, în dauna celor cu Elena Ceauşescu. Numărătoarea de portrete prin teleobiectiv a fost întreruptă de busculadă din preajma Hotelului Bucureşti. Fotoreporterul a auzit vuietul dement care a dezlănţuit mulţimea şi explozia din preajma Bisericii Kreţulescu. Ulterior, dintr-o discuţie avută cu generalul de securitate Neagoe, a aflat că mitingul din 21 decembrie a fost comandat de Elena Ceauşescu.
Vezi contnuarea AICI.
