Una dintre propunerile respinse de judecatori se refera la modificarea articolului privind prezumtia dobandirii licite a averii. In motivarea deciziei sale privind proiectul revizuirii Legii fundamentale se arata ca reglementarea prezumtiei nu impiedica cercetarea caracterului ilicit al dobandirii averii, sarcina probei revenind insa celui care invoca.
In proiectul de revizuire a Constitutiei este propusa modificarea alin.(8) al art.44, text care, in prezent, are urmatoarea redactare: "Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma". Propunerea Presedintiei si Guvernului de modificare vizeaza eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8), potrivit careia "Caracterul licit al dobandirii se prezuma."
Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra unor initiative de revizuire a aceluiasi text constitutional, initiative care au vizat, in esenta, aceeasi finalitate: eliminarea din Constitutie a prezumtiei caracterului licit al dobandirii averii.
Prin prezentul proiect de lege se propune eliminarea din Constitutie a prezumtiei caracterului licit al dobandirii averii. Ca si in precedentele enuntate, Curtea retine ca aceasta prezumtie constituie o garantie a dreptului de proprietate al persoanei. in absenta unei astfel de prezumtii, detinatorul unui bun ar fi supus unei insecuritati continue intrucat, ori de cate ori s-ar invoca dobandirea ilicita a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmatia, ci detinatorului bunului.
Tocmai de aceea, in cadrul lucrarilor Adunarii Constituante, in sedinta din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispozitiei privind prezumtia dobandirii licite a averii, neintrunind decat votul a 14 parlamentari, astfel cum rezulta din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991.
Curtea subliniaza, totodata ca reglementarea acestei prezumtii nu impiedica legiuitorul primar sau delegat ca, in aplicarea dispozitiilor art.148 din Constitutie - Integrarea in Uniunea Europeana, sa adopte reglementari care sa permita deplina respectare a legislatiei Uniunii in domeniul luptei impotriva criminalitatii.
De altfel, acest obiectiv a fost avut in vedere si de initiatorul propunerii de revizuire, in mod special cu referire la Decizia - cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 68 din 15 martie 2005, care obliga la luarea masurilor necesare pentru a aduce la indeplinire cele stabilite in cuprinsul acesteia, in special a unei reduceri a sarcinii probei in ceea ce priveste sursa bunurilor detinute de o persoana condamnata pentru o infractiune care are legatura cu criminalitatea organizata.
De ce este neconstitutionala modificarea componentei CSM
Numirea in CSM a celor sase reprezentanti ai societatii civile de catre Parlament, respectiv seful statului, constituie o interferenta a celorlalte puteri constitutionale in activitatea autoritatii judecatoresti, punand sub semnul intrebarii rolul Consiliului de garant a independentei justitiei.
Modificarea esentiala priveste alin.(2) referitor la structura Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul ca, desi se pastreaza numarul total de 19 membri, se mareste (de la 2 la 6) numarul membrilor reprezentati ai societatii civile si se micsoreaza proportional (de la 14 la 10), numarul membrilor care au calitatea de judecatori si procurori.
Sporirea numarului de membri reprezentanti ai societatii civile este coroborata cu propunerea de numire a celor 6, dupa cum urmeaza: 3 de catre Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei, explica in motivarea deciziei sale CC privind neconstitutionalitatea unor texte din proiectul de revizuire a Constitutiei.
Curtea observa ca si in alte state europene, structura organului reprezentativ al autoritatii judiciare, cu competente in numirea, transferul, promovarea si sanctionarea magistratilor, este diferita, putand include un numar variabil de membri care nu sunt magistrati.
Curtea observa ca legiuitorul constituant originar a optat pentru includerea in componenta Consiliului Superior al Magistraturii si a unor membri care nu sunt magistrati de profesie, dar care reprezinta societatea civila, sunt specialisti in domeniul dreptului si se bucura de inalta reputatie profesionala si morala.
Curtea constata ca indeplinirea rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, acela de garant al independentei justitiei, precum si a principalelor atributii care privesc cariera si raspunderea disciplinara a magistratilor, presupune ca judecatorii si procurorii sa aiba o pondere corespunzatoare imperativului constitutional, consacrat de art.133 alin.(1).
Asa fiind, in virtutea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii, componenta acestui organism trebuie sa reflecte specificitatea acestei activitati, calitatea de magistrati a membrilor - asa cum o impune insasi titulatura acestui organism suprem de reprezentare, care cunosc in mod direct implicatiile activitatii desfasurate de aceasta categorie profesionala, fiind definitorie pentru hotararile pe care le adopta Consiliul.
Pe de alta parte, numirea celor sase reprezentanti ai societatii civile de catre Parlament, autoritatea legiuitoare, respectiv de catre Presedintele Romaniei, reprezentant al autoritatii executive, constituie o interferenta a celorlalte puteri constitutionale in activitatea autoritatii judecatoresti, punand sub semnul intrebarii rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei.
Tot articolul, in Jurnalul National
Traian Basescu: "Nastase este mult mai matur decat Ponta, iar cu Ion Iliescu poti discuta"... Basescu propune UDMR 8 megajudete + 2: Harghita si Covasna raman cu sunt...
