Fostul ministru al Transporturilor Dan Costescu despre respingerea candidaturii Rovannei Plumb: Este mai mult decât o pierdere de imagine. E o ratare a încă unei ocazii de a ne îmbunătăţii imaginea actuală

Urmărește A1 pe Discover

Respingerea candidaturii Rovanei Plumb la postul de comisar european pentru Transporturi este mai mult decât o pierdere de imagine, a declarat pentru News.ro Dan Costescu, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Cioloş, în prezent consultant la DG Move (Directoratul General pentru Mobilitate şi Transport) din Comisia Europeană.

Candidatura Rovanei Plumb la postul de comisar european pentru Transporturi a fost respinsă de Comisia Juridică a Parlamentului European.

”Din păcate, este mai mult decât o pierdere de imagine. Ar fi de fapt o ratare a încă unei ocazii de a ne îmbunătăţii imaginea actuală, destul de şifonată în ultima perioadă. Ne-am creat la Bruxelles imaginea unei ţări care deseori alege sau numeşte sinecurişti interesaţi doar de salariul şi avantajele lor şi care odată ajunşi la post forţează regulile scrise sau nescrise, supradimensionându-şi cabinetele cu protejaţii lor sau ai aparţinătorilor lor. Preşedintele Junker ne-a transmis în vară un mesaj de bun simţ de a nu mai trimite pe postul vacantat un alt comisar pentru politică regională, deoarece volumul de lucru mic, si costurile de peste 1 milion de euro cu înlocuirea nu mai justificau acest pas pentru cele 2-3 luni rămase. România a ignorat absolut neelegant această solicitare. Aveam o bună ocazie de a ne mai spăla această imagine prin numirea unui comisar cu pregătire şi ţinută impecabile. Vom vedea cum va valorifica până la urmă guvernul această oportunitate”, a declarat joi pentru News.ro Dan M. Costescu, fostul ministru al Transporturilor,

Întrebat cât contează la Bruxelles CV-ul şi cât contează apartenenţa politică, acesta a răspuns că apartenenţa politică nu e suficientă, dacă e să judecăm după prima reacţie a Ursulei von der Leyen la nominalizarea guvernului.

”Cât despre pregătirea profesională trebuie să fim corecţi şi să spunem ca aceasta contează în măsuri diferite de la un portofoliu la altul. Sunt comisariate unde experienţa politică poate compensa lipsa de cunoaştere a domeniului, dar în niciun caz Transporturile nu fac parte din această categorie. Este un domeniu prin excelenţă tehnic, cu o legislaţie complexă, pe care nu-l poţi conduce ca în România doar întrebându-ţi subalternii: 'Astăzi ce mai spun la televizor sau pe ce şantier mai fac o şedinţă foto reuşită?'. Trebuie să ai o viziune clară, bazată pe o expertiză pe termen lung, să întelegi provocările marilor administratori de infrastructură, relaţiile lor cu operatorii de transport şi mecanismele după care funcţionează puternica industrie şi reţea de servicii din transporturi. Şi nu doar pentru un singur mod de transport ci pentru toate: aerian, feroviar, naval şi rutier. Obţinerea recunoaşterii şi comunicarea directă cu liderii acestui domeniu sunt vitale”, precizează Costescu.

Acesta a vorbit şi de preocupările comisarului actual pe Transporturi, Violeta Bulc, care au depăşit graniţele construcţiei de autostrăzi cu termene ratate despre care se face vorbire atât de des în România.

”Subiectul autostrăzilor este undeva la coada listei în celelalte state membre şi nu doar pentru că acestea ar avea problema rezolvată, ci pentru că priorităţile sunt altele. Ne amintim emulaţia produsă la nivel global după COP21, legată de reducerea poluării şi a emisiilor de gaze de seră, sau mai recentele luări de poziţie, inclusiv cea a Gretei Thunberg la ONU. Pentru a atinge aceste obiective însă, nu sunt suficiente doar discursuri politice, UE şi-a stabilit ţinte clare pentru 2030 şi 2050. S-a determinat foarte pragmatic că, alături de dezvoltarea unor noi tehnologii verzi este mai ales necesară creşterea ponderii modurilor de transport sustenabile în detrimentul celor poluante. Pe scurt, UE a recunoscut importanţa căii ferate în transportul viitorului şi prin pachetele legislative feroviare şi de mobilitate, se consfinteşte rolul căii ferate, de coloană vertebrală a sistemului global de transport, la care se vor racorda şi celelalte moduri de transport şi se cere statelor membre să treacă la implementare”, adaugă fostul ministru.

Acesta dă ca exemplu Germania sau Franţa, care nu mai vorbesc de multă vreme de construcţia de autostrăzi, ci de maşinile autonome sau transportul durabil.

”De exemplu, în Germania şi nu numai, s-a stabilit deja că singura cale de atingere a ţintelor este mutarea substanţială a traficului de pe şosea pe şine. Mai precis, cota transportului feroviar va fi crescută de la 18% la 25%, şi nu doar declarativ, ci cu măsuri, termene şi bugete concrete. Permiteţi-mi să nu fac nicio comparaţie cu România şi cu atât mai puţin cu privire la şansele pe care le are în prezent de a-şi asuma în Europa un rol de lider al domeniului”, afirmă Dan M. Costescu.

Despre viitorul comisar, el spun că trebuie să fie echidistant, dar poate să facă uz de instrumentele deja existente ca cele de coeziune pentru a recupera rămânerile în urmă ale unor state. Şi poate dezvolta instrumente noi, dacă are viziunea şi expertiza necesare.

”Altfel, va face doar act de prezenţă la conferinţele de presă, citind de pe foaie ce i-au scris funcţionarii din subordine, care vin şi ei din diferite state membre cu obiective probabil diferite”, subliniază Costescu.

Comisarul ar trebui să creeze un cadru de dezvoltare bivalent care să permită în primul rând valorificarea superioară a atuurilor pe care fiecare stat membru le are în prezent, tocmai pentru a-i da răgaz să construiască acolo unde are deficienţe, mai spune el.

”Concret, pentru cazul României, calea ferată, care are parametri de acoperire teritorială şi demografică peste media europeană, trebuie reabilitată pentru a-şi creşte viteza comercială şi punctualitatea. Astfel, poate prelua din traficul de marfă şi călători din zona rutieră oferind două avantaje imediate, alinierea cu politica UE de dezvoltare cu prioritate a reţelei feroviare şi în paralel, relaxarea presiunii pe reţeaua rutieră care să permită evitarea hei-rupismelor şi a erorilor costisitoare care de fapt încetinesc astăzi construcţia de autostrăzi la noi”, a declarat Costescu.

O altă direcţie care pentru comisar ar trebui să fie prioritară este siguranţa rutieră şi creşterea ei mai ales în ţările cu probleme.

”S-au făcut foarte puţine din ce prevedea Strategia adoptată în 2016 în România şi continuăm să fim pe primul loc în Europa la pierderile de vieţi omeneşti. Am reuşit anul acesta, după discuţii cu DG Move, să integrăm România într-un program de siguranţă dar este necesară şi implicarea guvernului şi schimbarea mentalităţii la nivelul autorităţilor unde din păcate majoritatea deciziilor se iau fără a evalua înainte impactul (in acest domeniu măsurabil in pierderi de vieţi). Cu atenţie şi programe bine gândite la nivel de comisie europeană coroborate cu implicarea guvernului, masacrul de pe şosele poate fi oprit”, mai spune oficialul.

În opinia sa, mecanismul de desemnare a reprezentanţilor externi ai României urmează întocmai practica generală pentru funcţiile interne.

”Or, aici constatăm că astăzi, numirea sau longevitatea pe o poziţie nu mai au nimic de a face cu pregătirea profesională ci cu abilitatea de a gestiona mici jocuri politicianiste şi combinaţii discutabile. O astfel de poziţie nu mai este privită ca o misiune cu rezultate aşteptate în favoarea societăţii ci mai degrabă ca pe o medalie acordată 'pe persoană fizică' eventual sub pretextul serviciilor aduse unui partid sau grup. Şi aceasta sub privirile din ce în ce mai resemnate ale presei şi societăţii civile”, a concluzionat acesta.

Costescu consideră totodată că, deşi Rovana Plumb a fost respinsă pentru postul de comisar european, asta nu înseamnă că pierdem neapărat portofoliul Transporturilor, ”însă nici acest scenariu nu poate fi ignorat mai ales dacă mai multe propuneri ar cădea în Parlament şi ar fi necesară reconfigurarea cabinetului”.

Autorităţile de la Bucureşti pot să revină cu o nouă propunere de comisar ”care să ne reprezinte onorabil”, adaugă Costescu, care consideră că nu ar trebui să fie aşa complicată găsirea unui nominalizat competent.

El mai spune şi că nu este o strategie foarte bună ca premierul şi guvernul să se bazeze pe faptul că până acum a doua nominalizare a trecut de fiecare dată şi pentru alte state.

Sursa : news.ro