Laszlo Tokes: "Romanizarea Secuimii din era comunista continua si astazi"

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

"Exercitiul romanizarii erei nationalist-comuniste, scos la iveala in Raportul Tismaneanu, care se referea, in perioada aceea, la localitatile mai mari din Secuime, se petrece si in zilele noastre, la o scara mai mica si cu o intensitate mai redusa. Vor fi interesante de urmarit datele relevate de recensamantul din 2011, in primul rand in judetul Covasna si in special in Sfantu Gheorghe", acuza episcopul reformat Tokes Laszlo, intr-un interviu pentru Academia Catavencu.

Tokes ofera si exemple: "Militarizare fortara: cu o mica exagerare, langa fiecare secui putem pune un vanator de munte sau un jandarm. Expansiune ortodoxa agresiva in Secuimea preponderent catolica sau protestanta: de exemplu, in Miercurea Nirajului, pentru cativa romani se doreste construirea celei de-a treia biserici ortodoxe, fireste, din bugetul de stat, adica din banii nostri, ne mai vorbind de faptul ca, in ultimii 20 de ani, s-au construit aproape 2.000 de biserici si 40 de manastiri in tot Ardealul. Achizitionarea, organizata si sprijinita netransparent de catre structuri ale Executivului, de terenuri si imobile din tinutul Secuiesc. Va amintiti cand, la Consiliul Judetean Covasna, s-au interesat din Republica Moldova ce se mai aude cu programul guvernamental de facilitare a mutarii cetatenilor moldoveni in zona? Cu ce vehementa a negat atunci Guvernul, desi era un corolar al logicii actuale de stat. Sa nu fiu gresit inteles: eu nu ma opun dreptului basarabenilor la cetatenia romana, doar ca nu mi-ar placea ca acest drept sa duca la modificarea procentelor etnice in Tinutul Secuiesc - acest lucru este interzis si de Charta Europeana a Limbilor Regionale si Minoritare, un document ratificat de Parlamentul Romaniei".

Tokes explica de ce iubeste Romania: "Este o tara bogata. Eu am crescut in Cluj, printre maghiari, romani si evrei, am slujit printre sasi, la Brasov, mai apoi la Dej si in inima Banatului, la Timisoara, am fost episcop timp de aproape doua decenii in capitala Partiumului, la Oradea, iar Tinutul Secuiesc, de unde se trage familia mea, ocupa un loc special in sufletul meu - si aici m-am referit doar la Ardeal. Bucurestiul este o lume aparte, care pare extrem de interesanta, in Moldova gasim o credinta adanca, iar Muntenia nu e sterila, are o putere elementara, deci Caragiale ar da din cap aprobator, daca ar trai azi".

Aceeasi explicatie si pentru iubirea pentru Ungaria: "Este o tara bogata. Atunci cand Sfantul Stefan si-a asumat, in urma cu peste un mileniu, aducerea crestinismului din Vest, nu s-a gandit ca vor mai trece secole de-a lungul carora vom fi nevoiti sa aparam aceasta decizie. Tatari, turci, austrieci - am rezistat in fata tuturor, am pastrat din toate partea buna. Limba noastra materna, cultura si credinta noastra - toate sunt bogate. Dar, revenind: daca vorbim doar de Ungaria, pentru mine prezentul incepe cu momentul 1956, cand tineri neinarmati s-au opus tancurilor sovietice invadatoare. Asta e Ungaria. Suntem capabili sa iubim libertatea si sa reconstruim, bazandu-ne pe credinta, pe ceea ce cunoastem."

Tokes Laszlo are si reprosuri la adresa celor doua tari: "Romania - Repulsia fata de gandirea independenta. Ma enerveaza ca suntem incapabili sa ne confruntam sincer cu trecutul. Ma enerveaza ca perioada dinainte de 1989 este considerata un punct mort, cu toate ca o buna parte a problemelor noastre actuale isi au radacina in acea perioada." Ungaria: "Ma enerveaza ca de multe ori nu pot fi mandru ca sunt maghiar. Ca in ultima vreme nu am putut sa admiram Ungaria. Au uitat de noi, maghiarii de peste hotare. Mai mult, coalitia conjuncturala socialist-liberala a dus o campanie mincinoasa bazata tocmai pe „natura noastra romaneasca" („23 de milioane de muncitori romani vor sufoca Ungaria" - o minciuna sfruntata) atunci cand i-a convins pe conationalii nostri sa voteze impotriva acordarii dublei cetatenii, la referendumul din 5 decembrie 2004."

+1

Mai multe fotografii

"Revenind la statutul Ardealului: din portretul regiunii, pictat de extremistii maghiari, lipsesc romanii, iar din portretul imaginat de extremistii romani sunt stersi maghiarii. E absurd. Sunt negate stari de fapt, argumentam cu logica selectiva - asta in alte locuri se numeste nebunie. Daca tot mai multi se rup de realitate, daca tot mai multi vor incepe sa foloseasca narativa acestui tip de nebunie colectiva, situatia poate deveni periculoasa. Un exemplu extrem este mitul rasei ariene. Trebuie sa judecam cumpatat faptele, trebuie sa ne faurim impreuna viitorul si pentru asta sintagma „Romania - un camin european adevarat pentru toti cetatenii sai poate fi un inceput promitator", mai spune Tokes.