Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu: "Înfiinţarea unui Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului, o idee bună, dar prost aplicată şi gestionată"

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, i-a transmis vineri ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, că înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) este o idee bună, dar prost aplicată şi gestionată, că ar trebui să se consulte cu oameni de cultură şi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti înainte de a ieşi să facă declaraţii publice, şi atfel va realiza că nimeni nu e de acord cu „ideea de a face un soi de struţo-cămilă a muzeelor bucureştene” care să cuprindă noua instituţie şi „cu atât mai puţin, să îl pună în curte la «Antipa»”.

Ciolacu a publicat vineri pe contul său de Facebook: „Generaţii întregi de oameni de stat au contribuit pentru ca România să fie astăzi un model regional în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor. Suntem prima ţara din sud-estul Europei care a adoptat o legislaţie clară împotriva discriminării şi care am recunoscut rolul major pe care minorităţile, în general, şi comunitatea evreiască, în special, l-au jucat în modernizarea statului român.

Tocmai de aceea, înfiinţarea unui Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului este binevenită pentru a aduce un omagiu permanent şi sincer tuturor celor care au suferit în acea perioadă întunecată şi tristă a istoriei.

Este o idee generoasă, care corespunde necesarului de recunoaştere istorică a greşelilor din trecut. Este o idee bună, însă prost aplicată şi gestionată. Şi care tinde să nască pe nedrept sentimente contradictorii în societate la adresa comunităţii evreieşti. Nu înţeleg de ce ministrul Culturii, Daniel Breaz, preferă să întreţină această polemică păguboasă pentru statul român şi face tot felul de afirmaţii nepotrivite cu privire la acest subiect.

Înainte de a mai ieşi public, poate că ministrul Breaz ar trebui să se consulte cu specialiştii în domeniu, cu oamenii de cultură şi cu reprezentanţii comunităţii evreieşti. Ar avea «surpriza» să afle că nimeni nu este de acord cu măreaţa idee de a face un soi de struţo-cămilă a muzeelor bucureştene care să cuprindă patru muzee fără nicio legătură unul cu altul, printre care şi acesta nou al Holocaustului. Cu atât mai puţin să îl pună în curte la «Antipa».

Iar dacă şi-ar întreba şi colegii parlamentari, sunt convins că l-ar sfătui să promoveze un proiect de lege prin Parlament şi să existe o dezbatere consistentă, pentru că aşa este normal şi firesc în democraţie. În fapt, înainte de a fi ministru, domnul Breaz este senator! Şi reprezintă oamenii!”.

Joi seară, pe site-ul cultura.ro, a fost publicat: „Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”.

Acest anunţ, redat integral, a venit la câteva ore după ce ministrul Breaz declara într-o conferinţă de presă: „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv (...) Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”.

Până la momentul publicării acestei ştiri, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a dat curs solicitării scrise transmise de News.ro pentru obţinerea de detalii.

Managerii muzeelor în cauză, dar şi deputatul Silviu Vexler, ales din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, şi-au exprimat vineri părerea în legătură cu aceste informaţii.

Luis Ovidiu Popa, director general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru News.ro că managementul instituţiei de cultură s-a întrunit vineri şi a analizat declaraţiile făcute joi de ministrul Valer-Daniel Breaz referitor la amplasarea Muzeului Holocaustului şi precizările apărute ulterior pe site-ul MCIN. El a afirmat că acestea din urmă sunt în complet dezacord cu lucrurile discutate de conducerea muzeului şi demnitarul şi şi-a arătat neîncrederea că Breaz îşi asumă acele precizări. El a precizat şi faptul că muzeele aduse în discuţie nu au un numitor comun, fapt ce contravine ideii de complex muzeal, părere susţinută şi de Paula Popoiu, managerul Muzeului Satului.

Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a declarat pentru News.ro că este exclusă varianta comasării a patru muzee într-un complex, fiind vorba despre o exprimare „nefericită” a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi că în cazul amplasării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România există două variante: pe terenul dintre MNŢR şi „Antipa”, ce aparţine MCIN, sau pe unul achiziţionat de stat în urma unei analize.

Deputatul Silviu Vexler, ales din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a afirmat într-un mesaj publicat pe Facebook că intenţia Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale anunţată joi este una ilogică. El vede necesar ca noul muzeu să fie coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România şi să se afle într-o zonă centrală, dar nu laolaltă cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Până la momentul publicării acestei ştiri, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a dat curs solicitării scrise transmise de News.ro pentru obţinerea de detalii.

În 2016, consilierii Primăriei Municipiului Bucureşti au votat ca imobilul din strada Lipscani 18-20 să fie acordat Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Anul acesta, cei mai mulţi dintre ei s-au răzgândit, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel”, care coordonează proiectul, s-au văzut în situaţia de a căuta un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.

Mandatat de Guvern, managerul Institutului „Elie Wiesel” a găsit acest spaţiu dintre MŢR şi „Antipa” şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului.

Alexandru Florian, directorul general al Institutului, a precizat că MNIEHR trebuie să se afle într-o zonă centrală, unde există şi alte muzee, şi nu „aruncat undeva” în oraş. În luna martie a acestui an, el anunţa că finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022.

Subiectul trebuia discutat în Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor în urmă cu două săptămâni, însă ministrul Breaz nu a dat curs invitaţiei de a participa la dezbatere. Astfel, discuţia a fost amânată.

Controversa a izbucnit la finalul lunii iunie. Conducerea muzeului se opune acestei idei şi speră ca Ministerul Culturii să îi ţină partea, mai ales că îşi doreşte să folosească acel teren (arie protejată) pentru o extindere subterană. Reprezentanţii „Elie Wiesel”, pe de altă parte, îşi doresc un muzeu în centrul Capitalei.

Academia Română a transmis că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1 în scopul construirii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România.

Alte 50 de personalităţi din lumea academică şi-au arătat sprijinul faţă de „Antipa” şi solicită statului să nu permită înstrăinarea terenului.

Sursa : news.ro