Reprezentantul minorităţii evreieşti în Parlament: "Intenţia lui Breaz, ilogică. Afectează activitatea tuturor instituţiilor culturale implicate"

Urmărește A1 pe Discover

Deputatul Silviu Vexler, ales din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a afirmat într-un mesaj publicat pe Facebook că intenţia Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale anunţată joi - de a comasa patru instituţii culturale într-un complex care să cuprindă viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România - este una ilogică.

El vede necesar ca noul muzeu să fie coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România şi să se afle într-o zonă centrală, dar nu laolaltă cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Vexler a scris vineri pe pagina lui de Facebook: „Am aflat din presă despre intenţia ilogică a ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, domnul Valer Breaz, de reorganizare a unora din principalele instituţii muzeale din Bucureşti şi de înfiinţare în acest mod a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Îmi doresc ca acest Muzeu să existe cât mai curând dar, în ceea ce mă priveşte, sunt total împotriva ideii expuse în comunicatul publicat ieri de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Fiecare muzeu are propria identitate. O astfel de iniţiativă nu face decât să afecteze activitatea tuturor instituţiilor culturale implicate în discuţie şi să relativizeze importanţa şi simbolistica Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR).

Încă de la început, am fost una din persoanele care s-au implicat şi care au susţinut că MNIEHR este o instituţie strict necesară societăţii româneşti, atât din prezent cât şi din viitor. Un loc care prin prezentarea istoriei şi a tradiţiilor evreieşti din ţara noastră are şansa de a deveni un centru de educaţie, o sursă de toleranţă, de implicare civică şi mai ales un punct cheie al combaterii antisemitismului şi negaţionismului.

Sunt convins că este necesar ca muzeul să fie coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România şi mai ales că trebuie realizat într-o zonă centrală, pentru a fi cât mai uşor accesibil tuturor celor interesaţi.

Cu toate acestea, intenţia actuală a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale este lipsită de sens şi afectează într-un mod grav însăşi idea fundamentală care stă la baza MNIEHR. Istoria Comunităţilor Evreieşti din România este una cu totul deosebită, fiind definită de o identitate unică, de loialitatea evreilor faţă de România şi de modul în care, alături de populaţia majoritară şi celelalte minorităţi naţionale, ei au contribuit la crearea statului român modern.

Îmi pare rău, dar viziunea expusă în comunicatul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi ceea ce implică aceasta nu sunt cadrul în trebuie pusă în valoare istoria evreilor din România şi păstrată memoria victimelor Holocaustului. Regret modul total neprofesionist în care s-a procedat şi situaţia care a fost generată”.

Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a declarat vineri pentru News.ro că este exclusă varianta comasării a patru muzee într-un complex, fiind vorba despre o exprimare „nefericită” a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi că în cazul amplasării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România există două variante: pe terenul dintre MNŢR şi „Antipa”, ce aparţine MCIN, sau pe unul achiziţionat de stat în urma unei analize.

Luis Ovidiu Popa, director general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru News.ro că managementul instituţiei de cultură s-a întrunit vineri şi a analizat declaraţiile făcute joi de ministrul Valer-Daniel Breaz referitor la amplasarea Muzeului Holocaustului şi precizările apărute ulterior pe site-ul MCIN. El a afirmat că acestea din urmă sunt în complet dezacord cu lucrurile discutate de conducerea muzeului şi demnitarul şi şi-a arătat neîncrederea că Breaz îşi asumă acele precizări.

El a precizat şi faptul că muzeele aduse în discuţie nu au un numitor comun, fapt ce contravine ideii de complex muzeal, părere susţinută şi de Paula Popoiu, managerul Muzeului Satului.

Joi seară, pe site-ul cultura.ro, a fost publicat: „Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”.

Acest anunţ, redat integral, a venit la câteva ore după ce ministrul Breaz declara într-o conferinţă de presă: „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv (...) Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”.

Până la momentul publicării acestei ştiri, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a dat curs solicitării scrise transmise de News.ro pentru obţinerea de detalii.

În 2016, consilierii Primăriei Municipiului Bucureşti au votat ca imobilul din strada Lipscani 18-20 să fie acordat Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Anul acesta, cei mai mulţi dintre ei s-au răzgândit, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel”, care coordonează proiectul, s-au văzut în situaţia de a căuta un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.

Mandatat de Guvern, managerul Institutului „Elie Wiesel” a găsit acest spaţiu dintre MŢR şi „Antipa” şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului.

Alexandru Florian, directorul general al Institutului, a precizat că MNIEHR trebuie să se afle într-o zonă centrală, unde există şi alte muzee, şi nu „aruncat undeva” în oraş. În luna martie a acestui an, el anunţa că finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022.

Subiectul trebuia discutat în Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor în urmă cu două săptămâni, însă ministrul Breaz nu a dat curs invitaţiei de a participa la dezbatere. Astfel, discuţia a fost amânată.

Controversa a izbucnit la finalul lunii iunie. Conducerea muzeului se opune acestei idei şi speră ca Ministerul Culturii să îi ţină partea, mai ales că îşi doreşte să folosească acel teren (arie protejată) pentru o extindere subterană. Reprezentanţii „Elie Wiesel”, pe de altă parte, îşi doresc un muzeu în centrul Capitalei.

Academia Română a transmis că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1 în scopul construirii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România.

Alte 50 de personalităţi din lumea academică şi-au arătat sprijinul faţă de „Antipa” şi solicită statului să nu permită înstrăinarea terenului.

Sursa : news.ro