Stoparea modificărilor aduse Codurilor Penale şi a altor 70 de propuneri legislative care aduc modificări acestora, dar şi a "mafiilor de tot felul", printre priorităţile în domeniul Justiţiei

Guvernul PNL propune stoparea modificărilor aduse Codurilor Penale şi a altor 70 de propuneri legislative care aduc modificări acestor Coduri. În ceea ce priveşte situaţia Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sau sistemul de pensionare anticipată, PNL promite "rezolvarea acestor vulnerabilităţi în litera, dar şi spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiţiei". Programul de guvernare face referire şi la stoparea "mafiilor de tot felul” şi promite acţiuni ferme împotriva corupţiei.

La capitolul "Buna funcţionare a Justiţiei. Cadru legislativ” din programul de guvernare propus de PNL pentru următorul an, liberalii propun "ajustarea” cadrului legislativ consacrat Justiţiei. "Din păcate, această necesitate a fost folosită drept pretext pentru modificări care au slăbit independenţa Justiţiei şi capacitatea organelor de urmărire penală de a derula anchete, unele modificări creând reale ameninţări la siguranţa cetăţenilor (recursul compensatoriu) prin aplicarea lor defectuoasă şi dezorganizată. Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituţionale în urma acestor modificări. Aceeaşi soluţie se impune şi pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepţii unitare care să le coreleze”, se arată în documentul citat. Astfel, Guvernul liberal propus de premierul desemnat Ludovic Orban doreşte relansarea unui proces de modificare a codurilor penale plecând de la un proiect "coerent şi unitar” elaborat de o comisie de specialişti în domeniu sub care să includă o dezbatere cu societatea civilă şi profesiile juridice, şi să obţină avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneţia. „Guvernul are în vedere în special situaţia Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, după ce a fost amânat prin ordonanţă de urgenţă de vechiul guvern, restrângerea atribuţiilor Preşedintelui României şi a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă şi alte vulnerabilităţi semnalate de Rapoartele COM privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupţiei (GRECO), avizele Comisiei de la Veneţia. Guvernul va urmări rezolvarea acestor vulnerabilităţi în litera, dar şi spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiţiei desfăşurat la iniţiativa Preşedintelui României” se arată în programul de guvernare. PNL face referire, în programul de guvernare, la capitolul Justiţie, şi la "condiţiile logistice şi pe pregătirea profesională şi moral - psihologică a magistraţilor şi a personalului de specialitate” arătând că Guvernul are ca priorităţi extinderea numărului de săli de judecată pentru reducerea timpului de soluţionare a dosarelor, continuarea proiectului „Cartierul Justiţiei” şi digitalizarea sistemului judiciar. "Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar şi interesele fundamentale ale statului sunt profund afectate de crimă organizată, corupţie şi evaziune fiscală. Guvernul României va fi intransigent şi ferm în prevenirea şi combaterea acestor riscuri la adresa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, riscuri de securitate naţională şi ameninţări ale democraţiei. În acest domeniu, politicile publice guvernamentale vor avea drept bază principiul prevenţiei, al reparaţiei prejudiciilor şi al sancţionării drastice, litera, dar şi spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiţiei desfăşurat recent la convocarea Preşedintelui României, precum şi exigenţa respectării tuturor drepturilor şi garanţiilor procedurale în toate fazele urmăririi penale şi a procesului penal, inclusiv faza de executare a deciziilor judecătoreşti”, se arată în programul de guevrnare al Partidului Naţional Liberal. Premierul desemnat şi guvernul acestuia îşi propun să sprijine şi să doteze Ministerul Justiţiei cu toate mijloacele logistice şi resursele umane adecvate pentru a-şi îndeplini funcţiile şi atribuţiile stabilite prin lege şi hotărâri de guvern, acţionând pe baza principiului cooperării loiale cu celelalte instituţii. Partidul Naţional Liberal îşi propune, în programul guvernamental în domeniul Justiţiei, obiective "stabilite onest şi realist, plecând de la contextul politic prezent, de la efectele generate de acţiunile anterioare politico - legislative distructive asupra funcţionării Justiţiei, de la majoritatea de care dispune în Parlament Guvernul PNL, ţinând cont şi de durata maximă a mandatului prezentului Guvern PNL, până la alegerile generale din 2020, de nevoile imediate ale sistemului judiciar şi Justiţiei în ansamblu”. În ceea ce priveşte politica penală şi problemele legate de crima organizată, traficul de persoane sau corupţie, liberalii îşi propun să reacţioneze metodic, planificat şi dur, alocând în acest sens resursele necesare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. "Grupările de crimă organizată, «clanurile de interlopi», «mafiile» de tot felul, de la cele care practică răpirile şi traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la «mafia» drogurilor la «mafia» lemnului sau «mafia» ţigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport de riscurile semnificative pe care le generează. Guvernul PNL nu va asista nepăsător la extinderea acestor fenomene, ci va iniţia o acţiune concertată multi – instituţională în care Ministerul Justiţiei se va implica potrivit competenţelor sale, prin toate mijloacele administrative şi normative pe care le are la dispoziţie". Guvernul promite de asemenea că "va acţiona ferm” pentru combaterea corupţiei, inclusiv a corupţiei transfrontaliere”, dar şi că politica penală va include "principiul prevenţiei, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brăţări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupţie”. Pentru recuperarea prejudiciilor, Guvernul ia în calcul extinderea rolului Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor provenite din Infracţiuni (ANABI). Totodată, liberalii promit sprijin constant pentru Direcţia Naţională Anticorupţie, alocând resursele logistice, financiare şi de resurse umane necesare. Guvernul propus de PNL consideră că "singura măsură care poate rezolva semnificativ problema îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare este extinderea capacităţii de detenţie” şi propune construirea de noi corpuri, cu câte 200 de locuri în fiecare dintre penitenciarele deja existente, ca măsură pe termen mediu şi scurt. "Costurile totale estimate pentru 8.000 de locuri sunt de aproximativ 12 – 15 milioane de euro, pentru că infrastructura există şi suplimentarea de personal necesar este rezonabilă” explică liberalii. În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) Guvernul PNL promite că va acţiona în direcţia realizării obiectivelor MCV şi a ridicării sale"„pe baza unei cooperări pe care o doreşte şi o solicită fără echivoc loială şi onestă”, arătând că "este conştient de marja mică de manevră pe care o are în acest sens, date fiind durata mandatului până la alegerile generale din 2020 şi voturile de care ar putea dispune în Parlament".

Sursa : news.ro

Orban: România are nevoie de un guvern legitim, cu deplină capacitate de exerciţiu a prerogativelor sale. Ne aflăm într-... Tăriceanu despre echipa guvernamentală: Se putea un pic mai bine. Nu pot să nu remarc numărul scăzut al doamnelor. Un mi...