Biserica Ortodoxă a randuit Lăsată Secului pentru începutul Postului Sfintei Marii pe data de 31 iulie. De asemenea, postul se prelungește și în ziua sărbătorii înseși, dacă această cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, pește și vin.
De regulă, cuvântul sec, din sintagma precum "lăsatul secului", este înțeles de noi că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitatea însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești.
Cum se ţine post
Tipicul cel Mare şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea si vinerea, până la ora 15.00, când se consumă mâncare uscată, potrivit crestinortodox.ro, citat de alba24.ro. Marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se dezleagă la untdelemn şi vin. La 6 august (sărbătoarea Schimbării la faţă), se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.
În timpul acestui post se citesc în bisericile mănăstireşti cele două Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov.
Originea acestui post este din secolil V, când cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat şi când sărbătoarea Adormirii ei a început sa primească o mai mare importanţă. La început însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Unii (in partile Antiohiei) posteau o singura zi (6 august), alţii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); unii posteau în luna august şi de aceea postul era numit şi postul lui August, alţii in septembrie, iar alţii nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viaţa pământească la cea cerească.
Data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul XII, la sinodul local din Constantinopol. S-a hotărât ca postul să înceapa la 1 august şi să dureze 14 sau 15 zile, până la sărbătoarea Adormirii (15 august).
Tradiţii, obiceiuri şi semnificaţii
Postul Adormirii Maicii Domnului mai este cunoscut în popor şi ca Postul Sfintei Mării sau Sântămăriei. Acest post îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din august: Schimbarea la Faţă şi Adormirea Maicii Domnului.
Biserica recomandă ca, în această perioadă de post, să fie citită zilnic rugăciunea “Paraclisul Maicii Domnului”.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului are multiple semnificaţii teologice şi spirituale pentru credincioşi. De altfel, însăşi icoana Adormirii Maicii Domnului arată această taină a primirii mamei în braţele lui Hristos, Fiul ei. În iconografie, lângă sicriul binecuvântat cu trupul Fecioarei se află Hristos în picioare, purtând sufletul Maicii sale, ca pe un bebeluş. Acesta este gestul suprem de reciprocitate a iubirii. Cea care L-a ţinut în braţe pe Dumnezeu, acum odihneşte în braţele Fiului şi Stăpânului ei.
În dimineaţa zilei de Sfânta Maria, femeile mergeau la biserică şi împărţeau struguri, prune, faguri de miere şi mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici.
Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august erau ironizaţi.
Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă.
De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, ce ţinea până la intrarea în postul Craciunului. Se organizau târgurile de toamnă.
Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănăturile de toamnă.
