Urmărește A1 pe Discover An de an, autoritatile sunt luate prin surprindere de iarna. Ce este atat de neobisnuit sa ninga in decembrie, inca n-am reusit sa ne explicam, cert este ca satele sunt rupte de lume, iar drumurile se inchid rand pe rand.
Interesant este ca bietii meteorologi isi fac datoria impecabil si informeaza din timp autoritatile. Fiecare prefect sau primar stie daca va fi pus in situatia sa lupte cu mormanele de zapada, cu toate acestea - din motive necunoscute - adopta pozitia strutului hibernal. Iar asta in conditiile in care specialistii le ofera prognoze nu pe trei zile sau pe o saptamana, ci pe zeci de ani.
Asadar, autoritatile stiu de peste doua decenii de unde vine viscolul. Si ce daca?
Hartile Administratiei Nationale de Meteorologie vorbesc despre ceea ce vedem in fiecare iarna la televizor: viscol in partea de est a tarii, in Dobrogea si in Baragan. Iar vantul vine mai mereu de la rusi, o data cu gerul. Harta vantului spune clar: acesta bate dinspre nord-est. Tot timpul!
In judetul Neamt, de ani se zile, pe nici un drum nu mai exista parazapezi. Probabil ca montarea unor astfel de obstacole sau a unor perdele de protectie ar costa mult mai putini bani fata de cat se cheltuie in fiecare an cu deszapezirile.
Si vestita Autostrada a Soarelui este intr-o zona cu probleme. Potrivit hartilor, in zona vantul bate si cu 30-40 de metri pe secunda, iar viscolul poate dura si cinci zile.
Drumarii stiu si ei aceste lucruri asa ca, in fiecare an, semneaza contracte pentru deszapeziri. Daca ar exista parazapezi, Ministerul Transporturilor nu ar cheltui atat de multi bani pentru deszapeziri si nu am mai avea nici astfel de imagini cu masini blocate.
Meteorologii au mai facut si harti ale drumurilor pe care pot aparea probleme din cauza viscolului. Si nu sunt putine. Sunt cateva zeci. In Moldova, aproape nici un judet nu a scapat neinrosit pe harta. La fel si in Dobrogea, unde inclusiv o mare parte din autostrada spre mare este un pericol pentru soferi, atunci cand vantul sufla un picut mai tare.
Solutii?
O solutie ar fi perdelele de protectie. Fie ele forestiere, fie doar parazapezi, ar proteja drumuri de la campie de furia naturii. Unii s-au gandit la asta, dar nimic nu s-a pus in practica.
O decizie a Guvernului din anul 2004 prevedea infiintarea a peste 1.000 de kilometri de perdele forestiere de protective: 870 de kilometri pentru drumurile nationale si autostrazi si peste 200 de kilometri pentru caile ferate. Noua ani mai tarziu, soselele sunt la fel de goale pe marginea lor pentru ca hotararea nu a fost aplicata niciodata.
Asa ca platim in continuare pentru deszapeziri. Si scoatem de la buget sume enorme. Doar pentru iarna aceasta, 2012-2013, Compania de Autostrazi si Drumuri a semnat contracte de aproape 100 de milioane de euro. Dar, surpriza, viscolul iar ne da batai de cap.
foto: Intact Images
O familie din Romania are nevoie de 550 de euro pe luna ca sa traiasca decent... Bonul fiscal pentru comerciantii romani, un scenariu SF...
