În cartierul buzoian ”Poștă”, un teren considerat a fi ”blestemat”, e viran de când se știe. ”Aici a fost primul cimitir evreiesc al orașului. Prin 1940, legionarii au dezgropat morții, au băgat caii să are”, spune șeful Obștii Everiești, care confirmă că pământul nu va fi vândut, niciodată
Bătrâna, ca bătrânii, îi dă înainte cu blestemul. ”Mamă, niciodată pe locul ăsta n-a fost nimic. Nici când eram noi mici nu lăsau părinții să ne jucăm. Acolo-s îngropați niște morți, sărmanii n-au fost lăsați în pace. De aia nimeni nu costruiește aici. Cine să se bage?”
Locul e în cartierul buzoian ”Poștă”. De jur împrejur sunt gospodării, grădini, garduri. Dar permiterul cu pricina e rămas golaș. Așa pleacă la drum legenda.
La 1853, acolo apare primul cimitir evreiesc din localitate. Urbea nu se întindea peste linia ferată, așa că spațiu era destul. Prin 1896, primarul din Buzău, Nicu Constantinescu, le cererea evreilor din oraș să fie de acord să mute cimitirul, pentru că zona devenise extrem de polulată. Comunitatea era una însemnată prin 1930, evreii reprezentând cam 10 la sută dintre buzoieni. Din 39.000 de suflete, 3.844 erau cetățeni cu rădăcini israelite, conform recensământului din 1933. Medici, comercianți, oameni cu avere.
Perimetrul situat între străzile Dimitrie Filipescu, Muncii și Poștei este considerat a fi ”blestemat” de către locuitorii din Buzău
În 1940, legionarii au distrus toate monumentele funerare. Au dezgropat mare parte dintre morți, au pus caii să are. Oasele au ieșit la suprafață, au fost adunate de membrii comunității și îngropate într-o groapă comună, din noul cimitir, strămutat cu 50 de ani în urmă. Bernard Weiner, șeful Obștii Evreiești de la Buzău, confirmă. ”Nimeni n-a mai știut exact ale cui sunt oasele, au fost îngropate cum s-a putut, s-a făcut un mic monument care să amintească tragedia. Apoi, acolo nu s-a mai construit nimic. Nici după venirea comuniștilor, nici după evenimentele din 1989”, spune Weiner. ”La noi, la evrei, rămășițele trupești nu se deshumează, morții trebuie lăsați în pace”, adaugă. Comunitatea din Buzău numără, azi, puțin peste 50 de membri, care continuă să se îngrijească și de terenul viran de la Poștă.
”De la Cancelaria Rabinică de la București mi s-a reconfirmat că terenul nu va fi vândut și va fi prezervat în starea în care e acum. E foarte probabil ca sub locul acesta să se mai găsească oase”, este părerea lui Weiner.
Sursa: Adevărul
Ultimă oră: Explozie uriașă, urmată de incendiu la o stație de încărcare butelii! A fost activat planul roșu de interven... Atenție, șoferi! Drum Național închis, în urma unei avalanșe de mari dimensiuni. Ce trebuie să știe conducătorii auto...
