Urmărește A1 pe DiscoverE toamna. 20 ale lunii Rapciune. Vlad Tepes coboara cateva trepte si intreba: "Postelnice, cum mai merge cu acupunctura?" "Bine, Maria Ta, bine!" Pe fundal, se vad cativa boieri care au incercat sa dribleze visteria, pusi la marinat.
Se lasa pe-un jilt. Tusineaza mustata. Drege pana de pe cusma. Citeste in slavona. "Io, Vlad Voevod, prin acest hrisov acord supusilor mei, Andrei, Iova si Drag, scutire de darile catre domnie si le intaresc ocinile de la Ponor, in Oltenia". Iscaleste cu pana, picura ceara, pune sigiliul deasupra si apasa. Jos, in colt, scrie "Cetatea Bucuresti".
Asa incepe istoria "oficiala" a orasului. Mai jos, in negura, ajungem pe la 1368, cand un oarecare Dragomir, "parcalab de Dambovita", apare intr-o scriere. In iunie 1458, o alta marturisire vorbeste despre "un loc pe cursul apei Dambovita". Pe vremea lui Tepes, baiatul care domnea intr-o perioada in care cana de apa de la fantana era din aur si nimeni n-o "speria" peste noapte, "Cetatea" era, dupa toate probabilitatile, un bastion avansat in campaniile antiotomane ale celui cu chef sa parleasca niscavai turci.
Peste un an, acelasi Tepes scoate la imprimanta, pe 4 iunie 1460, un document in care se vorbeste de "castro fluvii Dombovicha", iar in 1461 treaba-i oabla, deja: cancelaria emite un document cu "Castro Bokoresth". Desi Bucurestiul pare a fi...Capitala de pe vremea Tepelusului, abia pe 14 octombrie 1465, in timpul domniei lui Radu cel Frumos, care avea...aplecare spre Poarta, se aminteste de Bucuresti drept "cetatea de scaun": NASTOLNII GRAD...
Povestea, pornise, deja, la drum. Astazi, Bucurestiul face 553 de toamne. La cat mai multe!
Circa 20 de kilograme de aur, descoperite in trenul Budapesta - Bucuresti... Patruzeci si cinci de constanteni, audiati de procurorii DNA in dosarul referendumului...
