Casa în care s-a născut una dintre cele mai luminate minți ale neamului nostru, Constantin Brâncuși, din Hobița, s-a prăbușit definitiv. Fusese coteț de găini, vândută pe un cal și 500 de lei. Pereții, sprijiniți cu bârne de lemn, au cedat. Statul român nu a putut interveni, fiind vorba despre o proprietate privată. În 1971, comuniștii au construit, la 200 metri distanță de cea originală, o copie, vizitată, anual, de peste 10.000 de oameni...
Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobița, în Gorj. După moartea părinților săi, averea s-a împărțit, iar Eufrosinei sau ”Fârsinei”, cum o alinta Maestrul, sora sa, i-a revenit casa părintească, acolo unde iscusita minte văzuse lumina zilei, dar nu și terenul din jur. Soțul ei, cumnatul lui Brâncuși, a mutat, atunci, locuința din bârne de lemn pe un alt amplasament, adăugându-i încă o cameră. ”Mai târziu, după moartea lui Nicolae-Radu, când se făcu şi împărţeala averii lui, casa nu căzu pe lotul celui care râvnea la el, ci cumpărând-o Fârsina Brânzan, sora lui Brâncuşi, de la ceilalţi fraţi, după desfacerea ei bârnă cu bârnă, uşor cu uşor şi prag cu prag, a rostuit-o din nou în îmbucăturile ei dintâi, puţin mai la sud, aşa cum se întâmplă uneori la ţară, la munte, şi azi. [...] Se deosebeşte de cea durată de Radu prin aspectul ei exterior: bârnele, blanele, toate de gorun, au fost încercuite şi acoperite cu tencuială în var, dar timpul a năruit ici şi colo, mai ales la miazănoapte, fragila tencuială, lăsând să se vadă bârnele dintâi“, nota istoricul de artă Vasile Georgescu Paleolog.
Lăsată în paragină, pasată de la autorități la rude și retur, casa în care s-a născut Constantin Brâncuși a decedat, la începutul lunii octombrie
La 1971, comuniștii au decis să-i cinstească memoria printr-o casă-muzeu. Și-au dat seama că cea originală este prea veche, așa că au decis să-i facă o copie. Au găsit, la 200 de metri distanță, o locuință asemănătoare, ce aparținea lui Calistrat Blendea. Aceasta a fost cumpărată, mutată și refăcută. În perioada de vârf, ajunsese să fie vizitată, anual, de peste 10.000 de turiști. Cu trecerea anilor, casa în care s-a născut Brâncuși s-a deteriorat puternic. I s-au pus, de sprijin, bârne de lemn, a devenit coteț pentru găini. Moștenitorii Maestrului au decis să vândă ce a mai rămas din ea. I-au dat-o sculptorului Florin Codre din București, pentru un cal și 500 de lei. Omul a venit cu mai multe mașini, pentru a o demonta și a o duce în orașul lui Bucur. A reușit să coboare acoperișul, să-l dea jos, moment în care autoritățile au intervenit, pentru că nu exista autorizația de demolare. Sculptorul a fost amendat, lemnele rămase au ajuns într-un depozit al Primăriei din Peștișani, unde zac și acum...
Apoi, mai zilele trecute, casa a dispărut. Definitiv. „Într-o seară stăteam şi ne uitam cum cade. Nu avem ce să mai facem. Au fost promisiuni multe. Mulţi care au trecut pe aici ne-au promis că vor încerca să o refacă, dar nu ai ce să mai faci. E aproape dusă. Ne trebuie mulţi bani să o mai putem pune pe picioare şi noi nu avem“, a povestit Ioana Gogoi, în vârstă de 80 de ani, stră-strănepoată a lui Brâncuşi şi unul dintre moştenitori. Autoritățile nu pot interveni. Au stopat ”strămutarea”, dar, doar atât. ”Este o proprietat privată. primăria din Peștișani nu are cum să intervină. proprietarul este cel care răspunde penal pentru întreținerea construcției. Vorbim, aici, despre o construcție de patrimoniu”, spune primarul Cosmin Pigui.
Turiștii, mulți dintre ei străini, se interesează de soarta casei. ”Avea trei cămăruțe, era ceva frumos, dar, după ce i-au scos acoperișul, s-a dus. Nu putem s-o demolăm, să eliberăm terenul, că e monument. Eu pot doar să-i fac parastase lui Brâncuși și să-i aprind o lumânare”, spune Ioana Gogoi.
Parte e ”Expoziției Brâncuși”, în Muzeul Guggenheim din NY
Peste mări și țări, peste oceane, undeva, într-un loc cu 8,5 milioane de suflete, niște oameni nu știu ce să mai facă din operele Maestrului, pentru a fi cât mai bine protejate, cât mai bine expus. Este Muzeul Guggenheim, din New York, acolo unde expoziția Constantin Brâncuși deține un spațiu imens.
Sursa: Pandurul
