În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele! Care sunt semnele miraculoase pe care creștinii le pot vedea în Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei este una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an.
În calendarul popular, această zi de ajun, care precede sărbătoarea propriu zisă, a Bobotezei, este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.
Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti în ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
Totodată în această zi de ajun există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.
Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.
În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.
Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață , atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.
O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:
Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbata, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare.
Sursa:ziuaveche.ro
Se fac angajări la început de 2019 în toate aceste domenii! Care sunt criteriile de angajare și de la câți bani începe s... Programul "Prima Casă" s-ar putea transforma într-unul social. Care ar putea fi noile condiţii...
