Diferența dintre griji și anxietate e subtilă. Când trebuie să căutăm ajutor

Urmărește A1 pe Discover

Care este granița dintre o stare normala de anxietate și momentul în care trebuie să ne îndreptăm spre psiholog

Cu toții ne facem griji. E ceva normal. Atunci când se întâmplă ceva important în viața noastră, când ne interesează ceva foarte mult sau când investim timp, efort și bani, chiar ar trebui să existe o preocupare anticipativă din partea noastră. De fapt, acest comportament e normal, indiferent că vorbim de o întâlnire, un interviu de angajare, examen sau organizarea unui anumit eveniment.

Problemele apar atunci când nivelul grijilor te împiedică să mai funcționezi normal. Nu mai poți lucra la fel de bine, nu te mai poți bucura atât de mult de viață sau de rezultatele muncii tale, nu te mai poți concentra foarte bine la activitățile zilnice pentru că trăiești constant în viitor. Anticipezi mereu cele mai rele scenarii, te aștepți mereu la ce e mai rău (chiar și cu intenția de a putea rezolva o situație), putând chiar avea atacuri de panică.

Diferențele dintre angoase, griji și anxietate, ca dereglare psihologică, se văd analizând gradul de tulburare și suferință. Medicul psihiatru estei în măsură să pună un astfel de diagnostic și să ajute persoana respectivă să depășească starea de anxietate.

Unele persoane pot manifesta anxietate față de lucruri care i-ar lăsa pe alții impasibili. Se poate întâmpla ca indivizi foarte inteligenți, logici, să manifeste anxietate față de cele mai ciudate situații, supraanalizând totul. Ar putea fi cazul unor frici iraționale precum traversarea străzii sau teama de a-i lăsa pe cei mici să se descurce singuri, de exemplu.

Principalul mijloc prin care oamenii fac față stărilor de anxietate este evitarea. De fapt, aici se află și cheia înțelegerii unei tulburări precum anxietatea generalizată. Procrastinarea cronică poate fi și unul dintre semnele foarte clare ca persoana respectivă se confruntă cu această problemă. Evitarea nu e nevoie să fie extremă, dimpotrivă, de cele mai multe ori se manifestă subtil. S-ar putea manifesta, de exemplu, în alegerea locului la masă, sau în amânarea luării unei decizii.

Modurile în care se manifestă anxietatea pot fi foarte subtile

Așadar, în momentul în care cineva simte că nu-și poate controla temerile, se găsește mereu într-o stare de agitație, are o stare continuă de oboseală, manifestă tulburări de somn, atenție sau chiar fizice, precum simptomele gastro-intestinale, ar trebui să caute sprijinul unui psihoterapeut. Factorii favorizanți ai acestei stări pot fi generali, legați de familie (evenimente negative, cazuri de depresie, divorțuri, decese), specifici (adversitatea față de lipsa de certitudine) sau de menținere (atitudini ambivalente cu privire chiar la starea de anxietate, precum ”știu că toate aceste griji nu-mi fac bine. Dar dacă nu mă gândesc cum să preîntâmpin toate aceste lucruri, oare nu se va întâmpla ceva rău?).

Conform studiilor de specialitate, anxietatea generalizată este însoțită, de cele mai multe ori și de alte probleme de ordin psihologic. Depresia poate fi un exemplu, iar incidența cazurilor pare să fie în creștere, mai ales în cazul tinerilor. Cazurile de anxietate generalizată par a fi mai numeroase în rândul femeilor, dar asta se poate datora simplului fapt că femeile sunt mai dispuse să caute consiliere de specialitate, în timp ce bărbații sunt mai reținuți în a admite că se confruntă cu aceste stări. În ceea ce privește tratamentul, psihoterapeuții decid tipul de terapie în funcție de situație.

Sursa foto: Shutterstock