Oraşul Horezu, desemnat capitala ceramicii româneşti, este sufocat de chinezării importate de la vecinii bulgari. Da, inclusiv ceramică din China. Turiştii habar n-au care este autohtonă şi care este adusă din străinătate. Aşa că artizanii nu au de ales, decât să pună afişe prin care să menţioneze că marfa lor este cea autentică.
”Astea sunt făcute la fabrici în Bulgaria și se vând ca ceramica din Horezu.”, spune Laurențiu Pietraru, meșter olar.
”Asta este o strachină de Horezu, toţi ne semnăm că aşa e normal, ca să ştiţi de unde sunt produsele.”, mai spune el.
Este, practic, singura modalitate de a diferenţa brandul naţional în faţa invaziei de fake-uri, aduse din străinătate. Ceramica din Bulgaria este termorezistentă şi este şi cea mai vândută, spun olarii. O strachină costă 20 de lei.
”Singura chestie deranjabilă este că pe vasele de Horezu se vând cele bulgăreşti ca ceramică, asta pot să spun că deranjează.”, a mai declarat meșterul.
Disperaţi, artizanii autentici au separat produsele originale de cele cu provenienţă străină. Şi îi sfătuiesc pe turişti să caute semnătura meşterilor olari pe fiecare obiect pe care vor să-l cumpere. Dar şi să fie atenţi la simbolurile folosite în ornamentarea ceramicii.
La doi paşi de atelierul soţilor Pietraru, pe marginea drumului, comercianţii vând aceleaşi produse. Şi dau asigurări că turiştii sunt informaţi, în momentul în care vor să cumpere.
Primarul oraşului recunoaşte că nici el nu mai poate să identifice un obiect autentic de un produs contrafăcut. Iar singura soluţie pe care o au comercianţii este să amenajeze o zonă din magazin şi să pună un afiş cu ceramică de Horezu.
”Atâta timp cât aceste produse nu deţin certificate de calitate e foarte greu să faci diferenţierea. Nu sunt eu în stare să o fac care sunt de aici, dar de la Vâlcea OPC sau altcineva.”, spune Nicolae Sărdărescu, primarul orașului Horezu.
În 2012, ceramica de Horezu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, iar fabricarea ei este considerată un meşteşug tradiţional unic.
