Pe 21 noiembrie, creştinii sărbătoresc intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare ce comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinții ei, Sfinţii Ioachim şi Ana. Această sărbătoare mai poartă numele de Ovedenie sau SĂRBĂTOAREA LUMINII.
A trecut aproape o săptămână din postul Crăciunului, iar credincioșii creștin ortodocși se pregătesc să întâmpine cum se cuvine praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului.
În satul românesc, această sărbătoare se mai numește Vovidenia sau Ovidenia, termen ce provine din rusescul „văvedenie”, ce înseamnă intrare. Se zice că aceasta ar fi ziua în care începe iarna, iar țăranii spun că în noaptea de Ovidenie comorile ascunse ard cu flacără albastră și cerurile se deschid, iar animalele pot grăi cu glas omenesc.
Cum este o sărbătoare a luminii, "ce sparge întunericul iernii şi al morţii", există tradiţia de a petrece această noapte cu lumină şi cu focuri aprinse, cercetând cerul cu luare-aminte pentru a afla din semnele vremii şi ale rodului anului ce urmează, dar "frumuseţile cerului sunt văzute numai de cei buni la Dumnezeu, cum ar fi ciobanii care nu au văzut la ochi femeie. Această sărbătoare se ţine pentru ochii ce văd, pentru vedere. În acest scop, unii oameni sfinţesc în această zi câte un fuior, cu ajutorul căruia, la nevoie, se şterg la ochi cu apă.
De Ovidenie, femeile dau de pomană "lumină de veci", fiindcă se spune că lumânarea din această zi, dată de sufletul morţilor, mai ales pentru cei morţi fără lumânare, dar şi pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă.
"Sărbătoarea de Ovidenie, împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei şi Sânnicoară (Moş Nicolae) formează, în perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de înnoire a timpului, probabil Anul Nou dacic", explică etnologul Ion Ghinoiu.
Dacă în noaptea de Ovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat; în schimb, dacă ninge va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.
Citește AICI continuarea.
