Papa Francisc în România. Cine sunt martirii morți în închisorile comuniste pe care Papa îi va beatifica

 
+8 click pentru
galerie

Papa Francisc în România. Cine sunt martirii morți în închisorile comuniste pe care Papa îi va beatifica​. Papa Francisc va beatifica la Blaj, va trece în rândul sfinților 7 episcopi martiri ai închisorilor comuniste. Aceștia se alătură lui Vladimir Ghika, Szilard Ignaţiu Bogdanffy, Janos Scheffler și lui Anton Durcovici

În Săptămâna Patimilor, înaintea de sărbătorirea Sfintelor Paști pentru creștinii ortodocși, credincioșii se pregătesc sufletește pentru această mare sărbătoare, pentru a primi lumina și pacea Învierii Domnului. Săptămâna trecută, Papa Francisc a aprobat decretul privind martiriul a șapte episcopi greco-catolici români. Vestea a fost primită cu mare bucurie creștină și adâncă recunoștință de Biserica catolică locală.

Pe 19 martie, în vinerea dinaintea Paștelui catolic, Papa Francisc l-a primit în audiență pe prefectul Congregației pentru cauzele sfinților, card. Giovanni Angelo Becciu, și a autorizat promulgarea decretului privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi, uciși ”in odium fidei” în diferite locuri din România între anii 1950-1970.

Papa Francisc în România - Cine sunt cei 11 sfinți români ai închisorilor comuniste

Așteptata beatificare a șapte episcopi greco-catolici români ridică la treisprezece numărul Fericiților venerați în calendarul catolic român și la unsprezece numărul păstorilor de suflete martiri din România care l-au mărturisit pe Cristos cu prețul suprem al vieții în anii dictaturii comuniste. Este vorba, în ordinea cronologică a beatificării, de Fericitul Szilard Ignaţiu Bogdanffy (+1949, Aiud), episcop auxiliar pentru dieceza romano-catolică de Satu Mare și Oradea, de Fericitul Janos Scheffler (+1952, Jilava), episcopul diecezei romano-catolice de Satu Mare, de Fericitul Vladimir Ghika (+1954, Jilava), preot diecezan în arhidieceza romano-catolică de București, și de Fericitul Anton Durcovici (+1951, Sighetu Marmației), episcopul diecezei romano-catolice de Iași.

Fericitul Janos Scheffler 

János Scheffler (în germană Johann Scheffler) (n. 29 octombrie 1887, Calmand, comitatul Sătmar, azi Cămin, județul Satu Mare - d. 6 decembrie 1952, Jilava) a fost episcop romano-catolic maghiar de origine șvabă de Satu Mare, deținut politic.

În data de 1 iulie 2010 papa Benedict al XVI-lea a aprobat decretul de beatificare a episcopului Scheffler. Slujba de beatificare a fost oficiată în data de 3 iulie 2011 de către cardinalul Péter Erdő în Catedrala din Satu Mare, în prezența a 15.000 de credincioși.

Fericitul Anton Durcovici

Anton Durcovici (n. 17 mai 1888, Bad Deutsch-Altenburg, Austria - d. 10 decembrie 1951, Sighet) a fost un cleric romano-catolic de origine austriacă, care a îndeplinit funcția de episcop de Iași (1947-1949). A fost arestat de Securitate la data de 26 iunie 1949 și a murit în închisoarea de la Sighet, în urma tratamentului la care a fost supus acolo.

În data de 17 mai 2014 a fost beatificat în cadrul unei slujbe religioase oficiate de cardinalul Angelo Amato la Iași. Episcopul Anton Durcovici este sărbătorit în România la 10 decembrie, ziua martiriului său.

Fericitul Szilard Ignaţiu Bogdanffy 

Szilárd Bogdánffy s-a născut la data de 21 februarie 1911 în localitatea Feketetó din Banatul de Nord (pe atunci în comitatul Torontal din Ungaria, astăzi în Serbia), unde tatăl său îndeplinea funcția de învățător.

La 27 martie 2010 Papa Benedict al XVI-lea a aprobat promulgarea decretului privitor la martirajul episcopului Szilárd Bogdánffy, la propunerea Congregației pentru Cauzele Sfinților. Beatificarea a avut loc în data de 30 octombrie 2010 la Oradea. În cadrul ceremoniei, arhiepiscopul Angelo Amato, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, a dat citire decretului de beatificare. Celebrarea liturgică a fost prezidată de cardinalul Péter Erdő, primatul Ungariei, la invitația lui László Böcskei, episcop romano-catolic de Oradea, în Bazilica Sf. Maria. Episcopul Bogdánffy este primul martir pentru credință al Bisericii Romano-Catolice din România, din timpul prigoanei comuniste, care a fost ridicat la cinstea altarelor. Sărbătoarea sa a fost fixată pentru ziua de 3 octombrie, în fiecare an.

Fericitul Vladimir Ghika

Vladimir Ghika a fost inițiatorul activităților caritabile în țara noastră. Monseniorul Vladimir Ghika a fost un om de caritate și preot catholic roman, fiind ultimul principe al Moldovei și nepotul lui Grigore Alexandru Ghica. Acesta a fost botezat orthodox în 1874 și în 1902 decide să treacă la catolicism. Deși a studiat ani buni în Franța și Italia, absolvind două facultăți, acesta dorea să devină preot.

Pe lângă faptul că a fost preot și om de caritate, datorită studiilor înalte pe care le-a făcut acesta a devenit și un bun scriitor. El a scris “Gânduri pentru zilele ce vin” care a fost tradusă în limba franceză de Doina Cornea. Datorită faptelor sale mărețe ce au îndrumat pe calea cea bună mii de oameni și a vindecat sute, el a fost beatificat de Biserica Catolică pe 31 august 2013.

Cei șapte 7 episcopi greco-catolici martiri ce vor fi beatificați pe 2 iunie 2019 de Papa Francisc în România

Valeriu Traian Frentiu (1875-1952), episcop de Oradea și decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 77 de ani. Nu i se cunoaște mormântul. În 29 octombrie 1948, a fost ridicat de la Oradea după miezul nopții, dus la București sub pretextul că va fi primit în audiență de un ministru, internat pentru două nopți în celulele arestului Ministerului de Interne și apoi înfățișat ministrului Cultelor, care i -a propus să treacă la ortodoxie.

Iuliu Hossu (1885-1970), episcopul de Cluj - Gherla, care a citit Rezoluția de la Alba Iulia din 1918, a supraviețuit închisorii din Sighet. A fost, până la sfârșitul vieții, închis cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea ortodoxă Căldărușani. A fost numit Cardinal în 1969, în secret și a murit la 28 mai 1970. La ordinul Securității, în mare grabă, chiar a doua zi, a fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din București.

Vasile Aftenie (1899-1950), episcop vicar general pentru București și Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcărești, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalți episcopi arestați și era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne. Vasile Aftenie a fost înmormântat în ascuns de Securitate în cimitirul Bellu catolic, având inscripționate pe cruce doar inițialele "A.V." Între cei șapte episcopi greco-catolici martiri, a fost primul care și-a pierdut viața în timpul persecuției, la 10 mai 1950.

Ioan Balan (1880-1959), episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959, la 79 de ani, la Mănăstirea ortodoxă Ciorogârla, unde fusese închis cu domiciliu obligatoriu după separarea celor trei episcopi ce supraviețuiseră Sighetului. În ultimii trei ani de viață i s-au făcut de mai multe ori propuneri de a se dezice de unirea cu Biserica Romei, condiționate și de oferirea de tratament medical, toate propunerile fiind refuzate. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din București.

Tit Liviu Chinezu (1904-1955), consacrat episcop în clandestinitate, în 1949, a murit la 15 ianuarie 1955 în închisoarea din Sighet, fiind bolnav și lipsit de orice tratament medical, la vârsta de 51 de ani. Locul unde se odihnește trupul sau a rămas necunoscut posterității.

Ioan Suciu (1907-1953), Administrator Apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame, în lipsa tratamentelor medicale, la 27 iunie 1953, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 46 de ani. Mormântul său din Cimitirul Săracilor a fost nivelat de oamenii Securității, pentru a nu i se mai găsi vreodată rămășițele.

Alexandru Rusu (1884-1963), episcop de Maramureș, a murit la vârsta de 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoarea din Gherla. Ispășea o condamnare pe viață primită în 1957 pentru "instigare și înaltă trădare" după ce fusese eliberat de la Sighet în 1955 și închis în Mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeș, Ciorogârla și Cocoș. Locul exact al inhumării nu a mai putut fi identificat.

Papa Francisc în România

Din programul vizitei Papei Francisc în România face parte și beatificarea celor 7 episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertății la Blaj. A fost deja stabilit programul slujbei religioase pe care Papa Francisc o va sustine pe Campia Libertatii de la Blaj, in 2 iunie.

Ceremonia va începe cu celebrarea Sfintei Liturgii și beatificarea celor șapte episcopi martiri, după care se va rosti rugăciunea "Regina Cerului" pe care Suveranul Pontif o spune de obicei în fiecare duminica, în perioada pascală, în balconul de la Vatican.

Părintele vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, a oferit detalii despre programul slujbei religioase care va avea loc, în 2 iunie, pe Câmpia Libertății de la Blaj, cu prilejul vizitei Papei Francisc în acest oraș.

După slujbă de pe Câmpia Libertății, programul Suveranului Pontif cuprinde prânzul cu suita papală și o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj.

Reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj a explicat și în ce constă procesul de beatificare, cu reguli foarte riguroase care, în acest caz a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare și până la analiza care stabilește cu certitudine martiriul celor șapte episcopi.

Vizita Papei Francisc in Romania va avea loc in perioada 31 mai - 2 iunie 2019.

Sursă foto: bunadimineataiasi.ro, wikipedia.org, ebihoreanul.ro, facebook.com, bisericacatolica.ro, e-communio.ro, episcopiabucuresti.ro



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI