Din Duminica Floriilor și până în Sâmbăta dinaintea Paştelui, suflarea credincioasă traversează Săptămâna Mare (sau Săptămâna Patimilor), perioadă de post, rugăciune și tristețe, rememorând chinurile Mântuitorului Iisus Hristos.
Patimile lui Hristos (numite şi Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare) reprezintă relatările care cuprind arestarea, judecata şi suferinţa lui Iisus şi se termină cu executarea Mântuitorului prin răstignire.
Patimile reprezintă de asemenea un episod esenţial în teologia creştină, care nu poate fi înţeles fără celelalte episoade, în special Învierea.
Cuvântul „patimă” provine din grecescul páthima şi reprezintă în acest caz suferinţele îndurate de Iisus Hristos. De aici şi termenul de Săptămâna patimilor, perioada de dinainte de Înviere.
Crucificarea lui Iisus este acceptată de majoritatea istoricilor ca eveniment istoric autentic. Este înregistrată în scrierile lui Pavel, în Evanghelii, în scrierile lui Flavius Josephus şi în textele istoricului roman Tacitus.
Diferenţele de interpretare apar în legătură cu acurateţea istorică a detaliilor, contextul şi semnificaţia evenimentului.
Ce alimente sunt interzise?
O mare parte dintre noi ținem post în Săptămâna Mare. Ca să nu greșești fără să realizezi, trebuie să eviți să consumi în această perioadă oțet și urzici. Sunt două alimente care, din punct de vedere nutrițional, nu sunt nicidecum interzise în perioada de post, dar legendele le includ în categoria nepotrivită pentru Săptămâna Mare.
Care este explicația? Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, și stropit cu oțet, pentru a-i provoca și mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oțet: de aici și obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
