10.000 de bucureșteni își injectează droguri. Ce prețuri au și care sunt cele mai folosite droguri

Urmărește A1 pe Discover

Canabis, ecstasy, amfetamine, heroină, cocaină. Consumul de droguri în București și în România atinge cote alarmante. La ce preț sunt vândute și care sunt cele mai consumate tipuri droguri.

Pe 26 iunie este Ziua Internaţională de Luptă impotriva Consumului şi Traficului de Droguri. Datele statistice privind consumul de droguri în România, arată că frecvența consumului de droguri la tinerii de 15-34 ani este de două ori mai mare decât în cazul adulților cu vârste cuprinde între 34 și 64 de ani, dar ratele sunt similare celor identificate în populația școlară cu media de 16 ani.

Cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de droguri a fost 14 ani, iar media vârstei de debut, 21,3 ani. Peste o treime dintre respondenţi (35%) au început acest tip de consum la vârsta adolescenței (sub 19 ani), în timp ce, 43% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârste tinere, 20-24 ani.

Un raport ESPAD pentru anul 2017 arăta că peste 9.000 de persoane din București își injectează droguri, iar în ultimii doi ani numărul acestora a mai crescut.

Cele mai consumate droguri în România și în Europa

Europa este o piață importantă pentru droguri, alimentată atât de producția internă, cât și prin traficarea drogurilor din alte regiuni ale lumii.

America de Sud, vestul Asiei și nordul Africii sunt surse importante pentru drogurile ilegale care pătrund în Europa, în timp ce China este o țară-sursă pentru noile substanțe psihoactive.

Europa este și o regiune de producție pentru canabis și pentru drogurile sintetice; producția de canabis este destinată în special consumului local, în timp ce unele droguri sintetice sunt produse pentru a fi exportate către alte părți ale lumii.

Canabisul rămâne cel mai consumat drog ilegal din Europa de către toate grupele de vârstă. În general se fumează, iar în Europa este frecvent amestecat cu tutunul. Modelele consumului de canabis variază de la consumul ocazional la cel regulat și dependent.

Principalul opioid ilegal consumat în Europa este heroina, care poate fi fumată, prizată sau injectată. Se mai face abuz și de alte droguri sintetice, precum metadona, buprenorfina și fentanilul, arată un raport al Ministerului Sănătății.

Topul celor mai consumate droguri în România

Potrivit rezultatelor ultimului studiu ale cărui date sunt valabile pentru anul 2016, peste 7% dintre români consumă droguri ilicit.

• 1.Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa.
• 2. Pe poziția a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%.
• 3. Cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%,
• 4. Ecstasy – 0,5%,
• 5. ciuperci halucinogene – 0,4%,
• 6. heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.

Prețuri estimative ale drogurilor, pe piața din București

Un reportaj făcut de Libertatea, în 2016, bazat pe datele obținute de la polițiștii de Crimă Organizată din București susține datele rapoartelor ce situează canabisul pe primul loc în topul celor mai vândute droguri.

Pentru un gram de ”iarbă”, doritorul de ceva senzații mai deosebite trebuie să scoată din buzunar între 45 de lei și 60 de lei, cantitate sufientă pentru vreo zece sau chiar 15 țigări.

Un gram de cocaină - echivalent cu vreo 20 de ”linii” - are prețuri între 400 și 450 de lei, adică în jurul a 100 de euro.

Un gram de heroină se poate cumpăra din stradă cu prețuri cuprinse între 200 și 250 de lei, cantitate suficentă pentru 10 bile, scrie Libertatea.

Despre droguri și tipurile de droguri

Drogul este orice substanţă care, introdusă într-un organism viu, poate modifica una dintre funcţiile acestuia (OMS, 1969).

Drogul de abuz - Orice substanţă cu efecte psihoactive (capabilă să producă modificări de percepţie, a stării de spirit, conştiinţă şi comportament) şi susceptibilă de a fi autoadministrată cu un uz nemedical (OMS, 1982).

Droguri ilegale - Drogurile ilegale sunt droguri care sunt atât de dăunătoare încât ţările din întreaga lume au decis să le controleze. Toate droguri ilegale au efecte fizice imediate. Drogurile pot, de asemenea, împiedica grav dezvoltarea psihică şi emoţională, în special în rândul tinerilor. De fapt, drogurile suprimă un potenţial pe care utilizatorii nu îl vor mai recupera, deoarece drogurile vor schimba dezvoltarea unor mecanisme naturale de adaptare.

Droguri legale - Nu toate drogurile sunt ilegale. De exemplu, cafeina (găsită în cafea sau Coca-Cola), nicotina (din ţigări) şi alcoolul sunt droguri legale din punct de vedere tehnic, cu toate că acestea, de obicei, nu sunt menţionate ca atare. Medicamentele, indiferent dacă sunt prescrise de un medic sau sunt obţinute direct din farmacii, sunt droguri legale care ne ajută să tratăm diverse boli, dar, şi în cazul acestora pot să apară abuzuri.

Stupefiant – 1. Substanță din categoria drogurilor care produce alterări ale funcțiilor psihice și care, prin folosire repetată, dă naștere fenomenului de dependență.

2. Substanță medicamentoasă care inhibă centrii nervoși, provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, folosită mult timp, duce la obișnuință și la necesitatea unor doze crescânde.

Psihotrop – Medicament sau drog care acționează asupra psihicului.

Dependență de droguri – 1. Stare patologică cauzată de obișnuința de a consuma droguri

2. Stare de intoxicație cronică rezultând din absorbția repetată a unui drog sau medicament și care se manifestă prin nevoia de a continua această absorbție.

Tipuri de droguri -Opioidele, cel mai dăunător tip de droguri. Opioidele, inclusiv heroina, rămân cel mai dăunător tip de drog din punct de vedere al sănătății. Utilizarea opioidelor este asociată cu riscul supradozelor fatale și non-fatale, riscul de a dobândi boli infecțioase (cum ar fi HIV sau hepatita C) prin practici nesigure de injectare și riscul altor comorbidități medicale și psihiatrice

Metamfetamina produce daune considerabile. Tulburările legate de utilizarea amfetaminei reprezintă o parte considerabilă a poverii globale a bolii care poate fi atribuită tulburărilor cauzate de consumul de droguri, fiind pe locul doi, după cele legate de utilizarea opioidelor.

Boli și decese cauzate de consumul de droguri, în România

În anul 2017, ultimul an pentru care sunt disponibile date statistice oficiale pentru România, au fost înregistrate 32 cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri şi 10 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri.

La nivel naţional, în 2017, au fost înregistrate 3018 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit.

Boli asociate consumului de droguri - Datele în ceea ce privește infectarea cu bolile supravegheate (HIV/ SIDA și hepatite virale B și C) a consumatorilor de droguri injectabile admiși la tratament în anul 2017 sunt următoarele:

• 15,9% au declarat că au HIV/ SIDA,
• 7,4% au declarat că au fost diagnosticaţi cu status pozitiv în ceea ce priveşte virusul hepatitei B
• 45,6% au declarat că sunt infectaţi cu virusul hepatitei C.

Piața drogurilor în România

Analiza datelor în anul 2017 arată că România este, deopotrivă, o țară de tranzit pentru traficul ilicit de droguri, dar și un teritoriu în care piața ilicită a drogurilor prezintă o disponibilitate în creștere pentru majoritatea tipurilor de droguri, în special canabis, cocaină, MDMA și medicamente cu conţinut stupefiant, aspect relevat de numărul în creștere al capturilor înregistrate pentru aceste substanțe.

Surse: sant.ro, emcdda.europa.eu​