Urmărește A1 pe DiscoverSărbătoarea Sfintei Marii Mari se apropie și creștinii de pretutindeni care au postit timp de 2 săptămâni așteaptă marele praznic. Această sfântă zi constituie adormirea Maicii Domnului. Din moși strămoși știm că această zi marca sfârșitul verii și sosirea toamnei, fiind perioada potrivită pentru semănat.
La noi în țară există un număr mare de mănăstiri care poartă hramul AdormiriMănăstirea Putnai Maicii Domnului. În Suceava, una dintre aceste mănăstiri este . Ea este situată la 72 kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei. Faptele istorice ne arată că aceast sfânt lăcaș este cea mai importantă ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare.
Despre Mănăstirea Putna
Ion Neculce, unul dintre marii cronicari, spune că Ștefan cel Mare a hotărât locul unde se va construi mănăstire trăgând cu arcul dintr-un vârf de munte. Acolo unde a căzut arcul a început construcția lăcașului de cult. Lucrările de construcție au început la 10 iulie 1466, după ce cetatea Chilia a fost cucerită.
Construcția a fost terminată în 1469. În 1473 s-au construit Casa Domnească, zidul de apărare cu tunurile, chiliile și Turnul Tezaurului. Astfel lucrările s-au finalizat în 1481. Letopisețele putnene spun că lucrarea de construcție a mănăstirii a început a 6-a zi după ce vievodul a ales locul de construcție.
Din nefericire, această mănăstire a fost greu încercată, trecând prin cutremure, ocupații străine, năvăliri, și incendii. Cu toate acestea, toate evenimentele neplăcute nu au întrerupt viața monahală a călugăruilor de aici. În 1488, voievodul Ștefan cel Mare a oferit Mănăstirii Putna craniul Sfântului Ierarh Ghenadie.
În 1504, când Ștefan cel Mare se stinge din viață este înmormântat la acest sfânt lăcaș. Bogdan al III-lea, fiul voievodului Ștefan cel Mare, este și el îngropat la această mănăstire în 1517. În 1653, mănăstirea este distrusă. După 1653, domnitorul Vasile Lupu poruncește reconstruirea Mănăstirii Putna. Voievozi ca Gheorghe Stefan și Eustratie Dabija continuă lucrarea lui Vasile Lupu, terminând construcția în 1662.
Din 1775, mănăstirea a intrat sub ocupație habsburgică iar zona nordică a incintei s-a extins o dată cu construirea unor noi chilii. În 1902, sub îndrumarea arhitectului vienez K. A. Romstorfer, mănăstirea a suferit mari modificări, fiind reamenajată. În 1904, când se sărbătoresc 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, pictorul Costin Petrescu pictează portretul marelui voievod.
În 1966, la recomandarea UNESCO, se sărbătoresc 500 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, aceasta devenind un eveniment mondial. Sediul curent al Muzeului Mănăstirii Putna a fost inaugurat în 1976. Arheologi ai vremurilor întreprind campanii de cercetări arheologice pe partea de sud a lăcașului sfânt între 1980-1982.
Despre pelerinaj la Mănăstirea Putna
Pe 15 august, când toți creștinii sărbătoresc Sfânta Maria Mare, se organizează pelerinaje în grupuri mari la multe mănăstiri care poartă aceast hram. La aceste pelerinaje nu participă doar credincioșii din țară, ci și din afară. Pe această dată, toți cei care o preaslăvesc pe Sfânta Fecioară merg și se închină la icoana ei în mănăstiri.
Astfel ei își arată recunoștiința și multumirea, păstrând speranța vie în suflet. Unii dintre aceștia, pe lângă faptul că asistă la sfânta liturghie, ei înconjoară biserica mergând pe genunchi și pe coate pentru a-și demonstra credința. Aceste fapte arată că ei caută iertarea și sunt drepți de milă, rugându-se ca buna Sfântă Fecioară să îi ajute.
Sursă foto: romaniadacia.wordpress.ro, mapio.net
Sfânta Maria Mare 15 august 2018. Hram și pelerinaj la Mănăstirea Humor... Imagini tragice! Doi morți și un copil în comă, după ce o mașină s-a izbit violent de un cap de pod...
