SPECIAL: Concurenta pentru uciderea lui Ceausescu

Urmărește A1 pe Discover

Convorbirile purtate cu Nicolae Ceausescu inainte de executie pun in lumina un posibil raspuns la enigmele revolutiei romane: evenimentele din decembrie au fost sprijinite de americani, de rusi si de unguri.

Chiar si in ultimele momente, Ceausescu a crezut ca el este singura "cale" pe care trebuie sa o urmeze poporul si ca, in lipsa lui, din Romania va ramane doar Muntenia de odinioara. In ciuda sugestiilor primite repetat de la Bucuresti de a regiza situatii pentru a-i lichida pe cei doi, gene¬ralul nu a vrut sa-si pateze mainile cu sange. Insa teroarea de a avea langa el "o bomba cu neutroni", tinuta in cel mai mare secret, l-a obligat in mai multe randuri sa ordone impuscarea sotilor Ceausescu, in cazul in care se incerca salvarea lor.

Andrei Kemenici vorbeste despre motivele care l-au determinat sa ii captureze pe Nicolae si Elena Ceausescu, despre inversunarea de atunci si regretele de acum, despre ciudatul episod al fiolelor cu insulina.

I: O drama lasa in urma semne si rani. Dupa 19 ani, ce va mai doare?
Andrei Kemenici (R): Prima si cea mai mare durere e ca nu s-a intamplat ceea ce am crezut eu ca se va intampla intr-un timp mult mai scurt. Credeam ca romanii vor trai mult mai bine, asa cum merita.

I: Asta e durerea multor romani, dar care sunt ranile dvs. personale dupa experienta din decembrie '89?
R: Am crezut ca am facut ceva deosebit ca l-am scos pe Ceausescu din istorie, cand l-am arestat la 22 decembrie la 18:30. Nici azi nu s-a inteles asta, ca Revolutia romana a inceput la data de 16 la Timisoara si s-a terminat cand Ceausescu a patruns in cazarma mea. Chiar daca nu trebuia sa-l omor... Asta ma doare, ca nu s-a facut pentru romani ceea ce am crezut cu totii atunci.

I: Care au fost consecintele, v-ati gandit cum ar fi fost daca nu l-ati fi arestat pe Ceausescu atunci?
R: Nu stiu ce s-ar fi intamplat cu el ramas liber in acea perioada. Cred ca cel mai urat lucru era sa fie linsat de populatie, romanii erau intr-o stare psihica extraordinara. Eu am trimis imediat subunitati sa-l caute si sa-l retina pentru a-l preda natiunii, in vederea unei judecati. De la inceput am gandit asa, de cand am primit ordinul de la comandantul armatei, Gheorghe Voinea.

Tot interviul, in Jurnalul National