Furtuni solare, centrale nucleare in pragul exploziei, lipsa electricitatii, haos, praf si pulbere... In mintea lui Cornel Zamfirescu, acestea nu sunt simple scenarii, ci adevarate pericole, de care spera sa scape - atunci cand va sosi momentul. De cativa ani, al nostru inginer construieste cu migala si speranta un buncar, o adevarata fortareata in care va adaposti, la nevoie, 18 persoane.
"Maica, sunt prea putine, eu as vrea sa intre nu numai familia noastra, as vrea sa intre toti vecinii", se plange mama lui Cornel. Insa sufletul de mama si socoteala de beton nu se potrivesc. "Nu se poate. Stii foarte bine ca nu se poate. Doar familia si cine trebuie sa intre, care sunt programati sa intre", ii explica el. Discutie in familie. "Pai si ailalti sa moara, nu as vrea!", mai incearca femeia, cu speranta. Din nou, se loveste de ratiunea lui Cornel, care, inainte de a fi vecin, e inginer: "Nu vom avea aer toti...".
Vecinii nu-l inteleg. Abia il intelege propria mama. Chiar si asa, in fiecare zi, Cornel Zamfirescu se furiseaza in buncarul din mijlocul padurii, pentru a mai pune o caramida la constructie. A gandit-o ca o locuinta in care sa poata supravietui, la nevoie, cativa ani.
In buncar se intra printr-o grota. Ca orice buncar care se respecta, are si tuneluri. Intunecate. Acolo unde, culmea, Cornel Zamfirescu a descoperit, pe cand facea sapaturi, huma arsa de un cataclism. Inca o dovada a faptului ca sfarsitul e mereu... de actualitate. "Sa vedeti la ce ne ajuta macar 60 de centimetri de pamant", ii explica el reporterului "In Premiera".
"Zidurile sunt foarte groase. Patruzeci de centimetri, doua randuri de plase de sarma. Mai avem si cativa metri de pamant... Noi trebuie sa incercam sa facem tot ceea ce putem", puncteaza inginerul. Si, pe langa vorbe, se tine de treaba. Adapostul are conducte, generatoare, ventilatoare si detectoare de gaz, toate facute de el. Urmeaza, in viitor, curentul electric, canalizarea, caldura, sistemele de purificare a apei si filtrele pentru gaze de lupta... Tot ce-i trebuie pentru a supravietui.
"Ce vom face in oras fara apa, canalizare, frigider, nimic? Orasul va fi legea junglei, vor supravietui bandele care vor sparge supermarket-urile... Bani nu vor mai fi, iar mancarea va fi peste pretul aurului", explica inginerul Zamfirescu. Nu intelege de ce Romania, spre deosebire de Rusia sau Norvegia (tari care au sute de buncare, daca nu mii!), ramane indiferenta.
El, cu siguranta, stie ce are de facut.
