Ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie) marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sangiorz, Sfântul Gheorghe este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii şi augurale
În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor.
Tradiții în ajunul praznicului
În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii şi locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş.
Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice
Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice şi strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiţie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteaul, scrie click.ro.
Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte
În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului.
În ajunul sărbătorii, oamenii priveghează
În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul.
Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată
De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru că recolta să fie bogată în anul următor.
O datină pentru a avea spor la lucru
În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul.
Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat
În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi înzestrate cu sănătate şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
Tradiţii şi obiceiuri în ziua de Sfântul Gheorghe, 23 aprilie:
• Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, în ziua de Sfântul Gheorghe, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
• Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spala cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
• La Sfântul Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
• Cine doarme în ziua Sfântului Gheorghe, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
• La San-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mâna în câmp.
• Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
• Dacă la San-Georgiu/Sfântul Gheorghe e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemanos).
• În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
• Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi roua multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
• Dacă la San-Giorgiu e ploaie, se face grâu şi fân.
