Această zi este una încărcată de tradiții, la fel ca și prima zi de Crăciun, pe 25 decembrie. În România există numeroase obiceiuri și tradiții strâns legate de sărbătoarea Crăciunului care sunt respectate de creștinii credincioși.
Multe dintre datini se păstrează încă din străbuni, în special în zonele rurale.
Sărbătoarea Crăciunului este sărbătoarea Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sfânta Fecioară, însoțită de Iosif, a dat naștere pruncului Iisus într-o iesle în noaptea dinspre 24 spre 25 decembrie.
Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului 2025
Această sfântă sărbătoare ne amintește că Iisus s-a născut pentru a mijloci pentru iertarea păcatelor noastre și mântuirea noastră în fața lui Dumnezeu, sărbătoare ce ne îndeamnă să fim mai buni, mai recunoscători și mai credincioși.
Sărbătoarea Crăciunului este strâns legată și de venirea lui Moș Crăciun, un bătrân cu barbă albă, îmbrăcat într-un costum roșu, care este foarte darnic doar cu copiii care au fost cuminți tot anul.
În Ajun de Crăciun, toți copiii îl așteaptă cuminți pe Moș Crăciun, iar în dimineața zilei de 25 decembrie se bucură de darurile pe care le-au primit.
Începând cu 20 decembrie, când este Ignatul și toată lumea taie porcii pentru a pregăti bucatele necesare pentru masa de Crăciun, colindătorii încep să meargă cu capra și se îmbracă în costume specifice, mergând din poartă în poartă a ura pentru ca anul viitor să rodească recoltele celor care îi primesc.
În ziua de Ajun încep colindele de Crăciun care vestesc Nașterea Mântuitorului. Se spune din bătrâni că Dumnezeu a lăsat colindele pentru ca noi să le cântăm și să ne mai curățăm de păcate. Legenda spune că atunci când nu se vor mai auzi colinde în Ajunul Crăciunului vor ieși diavoli din pământ.
Colindătorii care ajung la casele creștinilor primesc drept răsplată turte numite „scutecele lui Hristos”, nuci, mere și covrigi. Alte gazde le oferă și bani colindătorilor, mulțumindu-le pentru urări și pentru aducerea de belșug.
Pentru că sărbătoarea Crăciunului se întâmplă în apropierea solstițiului de iarnă, care e pe 21 decembrie, locuitorii din Moldova aprind în Ajun un rug din bușteni pentru ca lumina zilei să țină cât mai mult, ziua să fie cât mai lungă.
În Ajunul Crăciunului, care este și ultima zi de post al Crăciunului, preotul umblă cu icoana Nașterii Domnului pe la casele creștinilor pentru a vesti marea sărbătoare. Creștinii îl primesc în casele lor, sărută icoana și se închină la ea, primind astfel în case sărbătoarea Nașterii Mântuitorului și binecuvântarea preotului.
Citește și: Programul marilor magazine în zilele de Crăciun și Anul Nou. Ce au anunțat
În ziua de Ajun, tradiția spune că nu se spală rufe, nu se împrumută lucruri și nu se duce gunoiul.
Se spune că dacă fetele nemăritate pun în noaptea de Ajun la ferestră bucăți mici din toate preparatele pregătite pentru masa de Crăciun, acestea își vor putea vedea ursitul.
Iată alte datini și tradiții care se păstrează din bătrâni în Ajunul Crăciunului.
În această sfântă zi nu se bea rachiu pentru că este considerată băutura diavolului. Legenda spune că în noaptea de Ajun apa se transformă în vin, iar animalele încep să vorbească. Apicultorii sunt sfătuiți să nu dea absolut nimic din casă în această zi pentru ca albinelor să le meargă bine în anul următor.
În ziua de Ajun gospodinele coc cozonacul, împodobesc bradul și înfășoară sarmalele care vor fi fierte în ziua de Crăciun.
Citește și: Rețetă de sarmale în foi de leuștean. Preparatul nu trebuie să lipsească de pe masa de Crăciun. Cum se face
Pe 31 decembrie, de la 16:00, Mirela Vaida şi Valentin Sanfira dau startul distracţiei de Revelion la Antena Stars... (P) Unde găsești cel mai rapid card de credit cu aprobare online...