Anul acesta, creștinii ortodocși sărbătoresc Izovrul Tămăduirii pe 7 mai, vineri, în Săptămâna Luminată, această sărbătoare fiind închinată Maicii Domnului.
Când a apărut și care e semnificația sărbătorii Izvorul Tămăduirii
Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii a apărut din vremea împăratului bizantin Leon I, potrivin creștinortodox.ro. Pe atunci, legenda spune că Maica Domnului l-a sfătuit pe împăratul bizantin să ducă un om care era orb lângă Constantinopol, sfătuindu-l să se spele cu apa dintr-un izvor pentru a scăpa de boală.
Orbul a fost vindecat și și-a recuperate pe loc vederea, iar împăratul Leon a ridicat în acele împrejurimi o biserică ce a primit mai târziu hramul Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Ce superstiții s-au păstrat din bătrâni “Izvorul Tămăduirii”.
Pe la 527 d.Hr., se spune că un alt împărat, împăratul Justinian, care s-a îmbolnăvit cumplit, a venit și el la această biserică și s-a vindecat. Izvorul Tămăduirii din legenda cu Maica Domnului mai curge și astăzi în Istanbul.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
Cu ocazia acestei sărbători importante, creștinii merg la biserică unde la slujbă are loc sfințirea apei, cunoscută și drept Aghiasma Mică.
Acest tip de apă sfințită poate fi băută pe tot parcursul anului, ori de câte ori e nevoie, în special în caz de boală, pentru a aduce liniște și bunăstare. Spre deosebire de Aghiasma Mare, care poate fi băută doar în următoarele 8 zile de la Bobotează, această apă sfințită poate fi folosită oricând de credincioși.
În multe zone ale țării se păstrează tradiția legământului juvenil. Tinerii și adolescenții făceau acest jurământ în case, grădini sau chiar în jurul unui copac înflorit, simbolul primăverii.
Din acest ritual, pe lângă jurământul care se rostea cu voce tare, mai făceau parte și colacul împletit, însoțit de o lumânare aprinsă și o strachină din lut. Apoi tinerii fac o masă mare cu bucate tradiționale și ies la joc.
Citește și: Sfânta Cuvioasă Parascheva. Tradiții, obiceiuri și superstiții din bătrâni
După acest legământ juvenil, în fiecare an, cei care au făcut jurământul în anii precedenți se întâlneau cu cei pe care acum îi considerau rudele lor și petreceau împreună. Legământul solemn pe care și l-au făcut îi determină să se comporte ca rude de sânge, fiind mai mult decât simplii prieteni.
De asemenea, stând la masă ei se sfătuiesc și discută problemele importante pe care le-au întâmpinat peste an.
O altă legendă din bătrâni specifică faptul că cei credincioși trebuie să se spele cu roua adunată de pe frunze și să bea agheasmă. Astfel, ei vor fi vindecați de suferințele lor și vor fi feriți de alte boli.
De asemenea, în trecut, cu ocazia acestei sfinte sărbători, se curățau fântânile și se sfințeau. Bătrânii spuneau că apele sfințite în ziua de Izvorul Tămăduirii nu aveau să mai sece niciodată.
Florin Cîțu, precizări despre sezonul estival pe litoral: Fără mască pe plajă de la 1 iunie... Pagina de Google a Castelului din Riegersburg, asaltată de criticile românilor, după uciderea ursului Arthur...
